Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat sprijinul pentru un proiect legislativ care a aprins imediat dezbateri aprinse în spațiul public: inițiativa prin care manifestarea unui comportament considerat „lipsit de respect, provocator, agresiv sau recalcitrant” față de angajații instituțiilor publice va fi sancționată contravențional, cu amenzi de până la 20.000 de lei.
Proiectul, aflat în dezbatere, propune ca cetățenii care interacționează cu autoritățile – fie pentru a cere informații, fie pentru a depune documente sau reclamații – să aibă obligația de a menține un comportament respectuos și civilizat, conform normelor stabilite de instituția respectivă. În caz contrar, persoanele în cauză pot fi evacuate din incinta instituției și amendate cu sume între 5.000 și 20.000 de lei.
Totuși, măsura este privită cu rezervă chiar de către Executiv, care consideră că inițiativa „are o intenție bună”, dar că trebuie clarificată terminologic și ajustată în privința cuantumului sancțiunilor, considerat exagerat.
Ce prevede proiectul de lege
Potrivit documentului, orice persoană care solicită verbal informații publice trebuie:
- să respecte programul de lucru stabilit;
- să adopte un comportament care să nu afecteze activitatea angajaților;
- să se conformeze indicațiilor personalului instituției.
Încălcarea acestor reguli ar putea fi considerată „comportament lipsit de respect” și, prin urmare, sancționată cu amendă.
Guvernul argumentează că inițiativa este necesară pentru protejarea funcționarilor publici și pentru „menținerea ordinii și a unui climat civilizat în instituțiile statului”. În ultimii ani, potrivit expunerii de motive, s-ar fi înregistrat o creștere îngrijorătoare a agresivității cetățenilor față de angajații din sectorul public, fie verbal, fie prin gesturi de intimidare.
„S-a constatat o creștere a comportamentelor provocatoare, a tonului agresiv și a atitudinilor sfidătoare în relația cu personalul din instituțiile publice, fapt care afectează activitatea acestora și erodează încrederea în autoritatea statului”, se arată în documentul de fundamentare.
Criticile Executivului: „Formularea este vagă și sancțiunile sunt disproporționate”
Deși Guvernul susține principiul proiectului, în avizul transmis Parlamentului a semnalat mai multe probleme de fond. Printre acestea, lipsa de claritate a termenilor folosiți.
Executivul consideră că expresia „comportament lipsit de respect” este prea vagă și poate fi interpretată arbitrar, lăsând loc abuzurilor. De asemenea, nu este clar definită nici noțiunea de „indicații ale personalului”, ceea ce poate duce la situații în care orice gest de nemulțumire sau refuz justificat să fie considerat contravenție.
Mai mult, Guvernul atrage atenția că nivelul amenzilor – între 5.000 și 20.000 de lei – este exagerat, comparativ cu alte fapte similare, cum ar fi tulburarea ordinii publice sau contravențiile rutiere, care implică un grad de pericol social mult mai ridicat.
„Deși demersul este oportun, formularea actuală a proiectului nu îndeplinește cerințele de claritate, previzibilitate și proporționalitate ale unei norme legale. Termenii folosiți trebuie definiți precis pentru a evita interpretările abuzive”, se arată în observațiile transmise de Guvern.
Argumentele inițiatorilor
Susținătorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a descuraja cazurile tot mai frecvente în care cetățenii devin agresivi verbal sau chiar fizic în interacțiunile cu personalul din instituțiile publice.
Aceștia invocă numeroase situații în care funcționarii publici au fost jigniți, filmați abuziv sau intimidați de persoane nemulțumite de birocrația sistemului. Prin urmare, proiectul ar urmări „restabilirea unui climat de respect reciproc între cetățean și instituțiile statului”, asigurând în același timp protecția personalului din administrație.
Reacții dure din partea societății civile: „O lege care pedepsește nemulțumirea”
Propunerea legislativă a fost însă întâmpinată cu critici vehemente din partea organizațiilor civice și a apărătorilor drepturilor omului.
Asociația APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki) a calificat proiectul drept „o formă de intimidare a cetățenilor”, considerând că acesta „transformă enervarea și frustrarea oamenilor în venit la buget”.
„Amenzile propuse, între 5.000 și 20.000 de lei, sunt disproporționate și complet nejustificate. Sunt de până la 20 de ori mai mari decât cele aplicate, spre exemplu, pentru alungarea din locuință a soției sau a copiilor. În plus, termenul ‘lipsă de respect’ este extrem de vag și deschide calea către abuzuri grave”, a transmis organizația într-un comunicat.
Potrivit APADOR-CH, legea ar putea permite autorităților să sancționeze chiar și critica legitimă, transformând o plângere, o petiție sau o solicitare mai insistentă într-un „act provocator”.
„Dacă un cetățean ridică tonul, exprimă indignare sau nemulțumire, riscă să fie acuzat de comportament recalcitrant și amendat cu mii de lei. Într-un stat democratic, a critica instituțiile nu trebuie confundat cu lipsa de respect”, avertizează asociația.
O inițiativă controversată între ordine și libertate
În timp ce autoritățile susțin că proiectul urmărește doar restabilirea respectului reciproc între funcționari și contribuabili, criticii consideră că el riscă să devină un instrument de cenzură și intimidare.
Pe de o parte, este incontestabil că angajații instituțiilor publice au nevoie de protecție împotriva comportamentelor abuzive – o realitate tot mai vizibilă în ultimii ani. Pe de altă parte, în lipsa unei definiții clare a ceea ce înseamnă „comportament lipsit de respect”, orice cetățean care își exprimă o nemulțumire poate deveni vulnerabil în fața sancțiunii.
În concluzie, proiectul sprijinit de Guvernul Bolojan ridică o întrebare esențială pentru societatea românească:
unde se termină respectul și unde începe cenzura?
Deocamdată, legea se află în dezbaterea Parlamentului, iar discuțiile care o înconjoară arată că granița dintre protejarea ordinii și limitarea libertății de exprimare rămâne una subțire — și extrem de ușor de traversat.