Situația stocurilor Patriot în Europa
Un raport citat de Associated Press arată că stocurile de interceptoare Patriot ale Statelor Unite şi ale NATO din Europa au ajuns, potrivit unor oficiali citați sub protecţia anonimatului, la un nivel „mai mult decât critic”. Oficialii susţin că implicarea în conflictul cu Iranul a dus la utilizarea unui număr semnificativ de rachete Patriot, ceea ce ar fi redus substanţial disponibilul pentru apărarea europeană împotriva unui atac balistic.
Un oficial american din domeniul apărării prezent în Europa a apreciat că forţele americane nu ar dispune de suficiente interceptoare pentru a respinge un atac balistic susţinut şi a avertizat că, în lipsa muniţiilor necesare, NATO ar putea fi pusă în situaţia de a „încasa lovitură după lovitură”. Potrivit aceluiaşi set de surse, capacitatea actuală de apărare este limitată chiar şi în faţa unei singure lovituri balistice sau a unei rachete care şi-ar devia accidental traiectoria spre teritoriul NATO.
Reacţia NATO şi Pentagonului
Declaraţiile pesimiste sunt contestate atât de oficialii NATO, cât şi de reprezentanţii Pentagonului. Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt militar de rang înalt al NATO, a calificat drept nefondată afirmaţia că stocurile din Europa ar fi ajunse la un nivel critic. Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a afirmat că Alianţa dispune de muniţii suficiente pentru apărare şi pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei, subliniind că operaţiunile desfăşurate au fost realizate în paralel cu menţinerea unui arsenal pregătit pentru apărare.
Consum de rachete şi producţie
Analiza AP citată de publicaţie indică faptul că războiul cu Iranul ar fi consumat o parte semnificativă din stocurile americane. Mark Cancian, consilier la Center for Strategic and International Studies, estimează că aproximativ 65% din interceptoarele americane Patriot ar fi fost utilizate în acel conflict, o cifră care, conform analizei CSIS, s-ar traduce prin circa 1.500 de rachete dintr-un stoc estimat la aproximativ 2.330.
Producţia actuală preconizată include aproximativ 600 de interceptoare în acest an, iar industria americană şi-a propus să ajungă la o capacitate anuală de circa 2.000 de rachete până în 2030.
Opţiuni europene şi priorităţi pentru România
Ca răspuns la limitările de disponibilitate, NATO şi industria caută să extindă producţia direct în Europa. Prima unitate europeană dedicată fabricării interceptoarelor Patriot urmează să fie inaugurată în Germania în septembrie, iar primele livrări ar putea începe la începutul anului viitor. Printre statele care au plasat deja comenzi pentru rachete fabricate în Europa se numără Germania, Olanda, România şi Spania.
Pe partea ofensivă, forţele americane din Europa ar întâmpina şi o penurie de rachete ATACMS, dar unele ţări europene dispun de alternative cu rază lungă, precum Storm Shadow sau Taurus. Pentru apărarea antirachetă, opţiunile alternative rămân însă limitate; sistemul franco‑italian SAMP/T NG este menţionat ca una dintre soluţiile viitoare, dar versiunea îmbunătăţită nu a fost încă testată în condiţii reale, iar varianta actuală are o rază de acţiune mai redusă decât Patriot.
Raportul mai notează îngrijorări privind faptul că unele state ar putea rămâne cu sisteme Patriot costisitoare, dar cu muniţie insuficientă pentru a le folosi în conflicte de mare intensitate. România figurează printre ţările care aşteaptă interceptoare produse în Europa ca parte a efortului de consolidare a apărării aeriene.
- Surse citate: Associated Press, declaraţii oficiale NATO şi Pentagon
- Estimări de producţie şi consum citate de CSIS
- Unitate de producţie europeană planificată în Germania, deschidere în septembrie