Guvernul se află într-o perioadă intensă de analiză privind viitorul schemei de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, într-un context complicat, marcat de presiuni inflaționiste, constrângeri bugetare și obligațiile asumate de România la nivel european. Actualul mecanism expiră la 31 martie, iar autoritățile au anunțat că o decizie finală va fi luată în cel mult două săptămâni.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan și ale ministrului Energiei arată că Executivul ia în calcul mai multe scenarii, de la o prelungire limitată a plafonării până la o eliminare treptată, menită să evite șocuri majore în piață și facturi explozive pentru populație.
Guvernul analizează toate opțiunile privind plafonarea gazelor
Premierul a precizat că toate variantele sunt evaluate inclusiv prin prisma impactului asupra inflației. O eventuală creștere a prețului la gaze ar putea declanșa efecte în lanț în economie, influențând costurile de producție, prețurile alimentelor și nivelul general al traiului. Decizia privind soarta plafonării după 31 martie va fi anunțată rapid, pentru a oferi predictibilitate pieței.
Ilie Bolojan: energia influențează fiecare produs din economie
Șeful Guvernului a subliniat că schema de protecție pentru gaze reprezintă un element-cheie în calculul inflației și că orice modificare trebuie susținută de simulări economice solide. Potrivit acestuia, creșterea costurilor la energie, fie că vorbim de gaze sau electricitate, se regăsește în prețul fiecărui produs din România, de la alimente la servicii.
Totodată, premierul a atras atenția asupra riscului juridic: menținerea plafonării în forma actuală poate duce la declanșarea unei proceduri de infringement, întrucât mecanismul intră în conflict cu directivele europene. Din acest motiv, o soluție tranzitorie poate fi aplicată doar pentru o perioadă limitată.
Furnizorii avertizează: lipsa unei decizii clare poate distorsiona piața
Reprezentanții furnizorilor de gaze naturale avertizează că amânarea unei decizii ferme riscă să creeze dezechilibre în piață și să influențeze negativ prețurile reale. Semnalul vine în contextul în care contractele și strategiile comerciale pentru sezonul următor trebuie stabilite din timp.
Bogdan Ivan: nu se anticipează scumpiri după 31 martie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că discuțiile cu operatorii din sectorul gazelor au început încă din luna septembrie, tocmai pentru a evita surprizele după expirarea schemei. Potrivit estimărilor actuale, nu se prefigurează o creștere a prețurilor la gaze după 31 martie 2026, în condițiile în care există oferte sub nivelul plafonat, iar producția internă acoperă consumul.
Varianta B: eliminare graduală, fără șocuri pentru consumatori
Autoritățile au pregătit și un scenariu de rezervă, aplicabil doar în cazul unor evenimente neprevăzute care ar putea perturba piața. Acesta presupune o eliminare graduală a plafonării, pe o perioadă de aproximativ un an, cu reduceri succesive de 8–10% pe lună, până în primăvara anului 2027. Scopul este protejarea consumatorilor, în special în sezonul rece, când consumul atinge niveluri maxime.
Rolul strategic al producției interne și al Romgaz
Ministrul Energiei a subliniat că România beneficiază de un avantaj important: producția internă de gaze naturale este suficientă pentru a limita dependența de importuri. În plus, intenția companiei Romgaz de a intra și pe piața de furnizare ar putea crește concurența și, implicit, ar putea contribui la scăderea prețurilor finale pentru consumatori.
Context internațional și Neptun Deep
Autoritățile se declară pregătite și pentru eventuale evoluții externe – de la tensiuni geopolitice la fluctuații ale pieței internaționale a gazelor. În acest sens, proiectul Neptun Deep este considerat esențial pentru securitatea energetică a României, urmând să consolideze poziția țării ca producător regional important.
Datorii restante către furnizorii de energie
Deși schema de plafonare a energiei electrice a expirat, statul mai are de achitat sume considerabile către furnizori, reprezentând diferența dintre prețul plafonat și cel real. Potrivit datelor disponibile, sumele transmise spre validare către Autoritatea Națională de Reglementare în Energie depășeau 9,5 miliarde de lei la începutul anului.
În concluzie, Guvernul se află în fața unei decizii delicate: trebuie să găsească un echilibru între protejarea consumatorilor, respectarea regulilor europene și stabilitatea pieței energetice. Următoarele două săptămâni vor fi decisive pentru modul în care românii vor plăti gazele în perioada următoare.