Val de căldură fără precedent în țările nordice: temperaturi de peste 30°C în Cercul Polar Arctic și temeri pentru supraviețuirea renilor
Țările nordice, recunoscute pentru climatul lor răcoros, se confruntă în aceste zile cu un val de caniculă fără precedent, care a adus temperaturi de peste 30°C chiar și în regiunile arctice. Fenomenul este alimentat de schimbările climatice și intensificat de poluarea cu carbon, iar oamenii de știință spun că este cea mai lungă perioadă de căldură extremă înregistrată din 1961, anul în care au început măsurătorile sistematice.
Finlanda și nordul Norvegiei, sufocate de caniculă
În Giurcani, o stație meteorologică din partea norvegiană a Cercului Polar Arctic a înregistrat peste 30°C în 13 zile din luna iulie, în timp ce în Finlanda, temperaturile au depășit 30°C timp de trei săptămâni consecutiv. Aceste episoade de caniculă sunt cu peste 50% mai lungi decât recordurile anterioare, relatează The Guardian, citând surse locale.
„Canicula continuă în forță, cu temperaturi de 32-33°C. Regiunile arctice au avut deja trei săptămâni cu temperaturi de peste 25°C, iar zilele următoare se anunță la fel de extreme”, a transmis Mika Rantanen, climatolog la Institutul Meteorologic Finlandez.
Și Institutul Meteorologic Norvegian a confirmat că în cele mai nordice regiuni ale țării s-au înregistrat 12 zile caniculare în iulie, iar valorile ridicate sunt așteptate să revină în weekend.
Temperaturi cu 8–10°C peste media sezonieră în Suedia
În Suedia, valul de căldură a fost la fel de persistent. În localitatea Haparanda, temperatura a rămas peste 25°C timp de 14 zile consecutive, iar în Jokkmokk, Laponia, valul a durat 15 zile. Potrivit cercetătorului Sverker Hellström de la Institutul Suedez de Meteorologie și Hidrologie, pentru a găsi o perioadă mai lungă de caniculă în aceste zone, trebuie să ne întoarcem cu peste un secol în urmă.
Valul de căldură este cauzat de ape anormal de calde în nordul Norvegiei și de un sistem de presiune atmosferică ridicată, care a blocat circulația aerului rece și a dus la temperaturi cu 8–10°C peste normele climatice. În urma acestei perioade toride, regiunea a fost lovită de furtuni și descărcări electrice, provocând incendii și pagube suplimentare.
Infrastructură nepregătită și efecte dramatice asupra ecosistemului
Țările nordice, adaptate istoric la un climat rece, sunt vulnerabile în fața acestor schimbări bruște. Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce planeta se încălzește, țări precum Norvegia, Elveția și Marea Britanie vor înregistra o creștere semnificativă a numărului de zile cu temperaturi inconfortabile.
„Infrastructura nu este pregătită pentru aceste condiții. Regiunile nordice vor resimți cele mai mari schimbări relative în frecvența și intensitatea valurilor de căldură”, afirmă experții.
Situație critică pentru populațiile de reni și locuitori
Impactul asupra comunităților este deja vizibil. În nordul Finlandei, un patinoar a fost deschis pentru public, oferind un refugiu împotriva caniculei după ce camera de gardă a spitalului local a fost copleșită de persoane afectate de căldură. În același timp, păstorii de reni au lansat avertismente alarmante, susținând că animalele riscă să moară din cauza stresului termic.
Radioul suedez relatează că mulți turiști străini, care căutau temperaturi blânde în Scandinavia, au fost surprinși de avertismentele de caniculă periculoasă emise în regiunile nordice.
Schimbările climatice intensifică valurile de căldură
Experții în climatologie avertizează că astfel de fenomene vor deveni tot mai frecvente, mai severe și mai persistente.
„Pe măsură ce schimbările climatice avansează, valurile de căldură excepționale vor deveni regula. Ele sunt din ce în ce mai greu de combătut și pun în pericol sănătatea, agricultura și echilibrul ecosistemelor arctice”, a explicat Heikki Tuomenvirta, climatolog finlandez.
Valul de căldură care afectează în prezent nordul Europei este un avertisment clar al accelerării crizei climatice globale. Cu temperaturi-record în regiunile arctice, infrastructură nepregătită și impact grav asupra mediului și sănătății publice, această situație ridică semne de întrebare serioase privind adaptarea și reziliența țărilor nordice în fața unei lumi în schimbare.