Deputatul AUR Tiberiu Claudiu Barstan acuză Guvernul: „Taxă absurdă și profund nedreaptă pe încălzirea locuințelor”
Deputatul AUR Tiberiu Claudiu Barstan lansează critici dure la adresa Guvernului, acuzând intenția de a introduce o așa-numită taxă pe carbon, care ar afecta direct costurile de încălzire ale populației. Deși măsura nu este încă aplicabilă în România și nu există un anunț oficial privind introducerea ei, discuțiile despre această posibilitate au generat o adevărată furtună politică.
„Bir chiar pe focul din sobe” – acuzațiile AUR
Parlamentarul afirmă că ideea implementării unei taxe pe carbon, promovată la nivel european și discutată inclusiv sub influența recomandărilor FMI, ar reprezenta o lovitură grea pentru milioane de gospodării, în special pentru cele din mediul rural.
Potrivit calculelor prezentate de Barstan, impactul unei astfel de taxe ar fi resimțit în mod direct în buzunarul românilor:
- 800 lei/an pentru un apartament cu două camere,
- 1.200 lei/an pentru un apartament cu patru camere,
- 2.400 lei/an pentru o casă încălzită cu gaze sau electricitate,
- 4.700 lei/an pentru o gospodărie încălzită cu lemne.
Deputatul susține că măsura ar penaliza nedrept populația vulnerabilă, care folosește sobe pe lemne în lipsa infrastructurii moderne de gaze sau a resurselor financiare pentru centrale performante.
„Este o măsură absurdă, profund nedreaptă, care lovește exact în cei mai vulnerabili. Oamenii care abia își duc traiul de la o lună la alta ar fi taxați pentru singura lor soluție de supraviețuire: soba cu lemne. În loc să combată risipa și corupția, Guvernul își bate joc de propriii cetățeni și ascultă orbește de dicteul străin”, a declarat Barstan într-o postare pe Facebook.
Ce este, de fapt, taxa pe carbon și când se aplică
Dincolo de acuzațiile politice, este important de precizat că taxa pe carbon nu este încă în vigoare în România. Aceasta face parte dintr-un mecanism european – sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) – conceput pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
În aprilie 2023, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o reformă care prevede și un sistem separat pentru sectorul clădirilor și transportului rutier. Acest mecanism ar urma să devină operațional abia din 2027.
Cum ar funcționa? Taxarea nu ar fi aplicată direct cetățeanului, ci distribuitorilor și furnizorilor de combustibili, însă efectele s-ar putea reflecta în costurile finale ale energiei suportate de consumatori.
De asemenea, în mai 2025, statele membre au decis să restrângă aplicarea taxei pe carbon la cele 10% dintre companiile cu cele mai mari emisii, ceea ce înseamnă că forma finală a măsurii ar putea suferi modificări importante până la intrarea în vigoare.
Miza politică și socială
Criticile AUR reflectă temerile legate de impactul economic al tranziției energetice asupra populației vulnerabile. În timp ce Uniunea Europeană își propune să reducă emisiile și să accelereze decarbonizarea, în România dezbaterea se concentrează pe costurile imediate suportate de cetățeni și pe riscul de a adânci sărăcia energetică.
Pentru moment, Guvernul nu a anunțat oficial o decizie privind aplicarea iminentă a taxei pe carbon. Totuși, discuțiile aprinse din spațiul public și declarațiile politice arată că subiectul va rămâne unul fierbinte în anii următori.
Practic, „taxa pe sobă”, cum a fost supranumită în mediul online, nu este încă realitate, dar dezbaterea ei scoate la iveală tensiunile dintre politica europeană de mediu și realitățile sociale din România.