Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a declarat vineri că nu consideră că îi revine vreo responsabilitate pentru modul în care a fost gestionată activitatea Ministerului Justiției pe durata mandatului său. Acesta a subliniat că orice formă de răspundere trebuie stabilită exclusiv pe baza unor fapte clare, imputabile și dovedite, respingând ideea unei vinovății generale sau presupuse.
„Orice formă de răspundere trebuie antrenată pe baza unor fapte imputabile şi dovedite. Sigur că orice ministru răspunde în măsura în care nu a reuşit să finalizeze proiectele începute, dar aceasta este o altă discuţie. Răspunzând punctual, nu cred că am vreo răspundere pentru modul în care am gestionat activitatea Ministerului Justiţiei”, a declarat Tudorel Toader, vineri, într-o intervenție la Antena 3 CNN, potrivit News.ro.
Declarațiile fostului ministru vin în contextul anunțului făcut de premierul Ilie Bolojan privind constituirea unui grup de lucru care să analizeze situația din justiție, pe fondul scandalului declanșat de ancheta jurnalistică realizată de Recorder. Tudorel Toader consideră că un astfel de grup trebuie să fie format din profesioniști autentici, cu expertiză solidă în domeniul juridic și cu o bună cunoaștere a mecanismelor statului de drept. „Dintr-un asemenea grup ar trebui să facă parte oameni care ştiu carte, care cunosc mecanismele statului de drept şi care sunt de bună credinţă”, a punctat fostul ministru.
Referindu-se la acuzațiile potrivit cărora, prin înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), magistrații ar fi fost exonerați de orice formă de răspundere, Tudorel Toader a ținut să clarifice că această structură nu a fost creată de Ministerul Justiției sau de Guvern. El a amintit că SIIJ a fost rezultatul unei inițiative parlamentare, adoptată de o comisie specială și consfințită prin Legea nr. 107/2018.
În paralel, premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, că toate aspectele apărute în urma documentarului Recorder „par grave”, cel puțin din modul în care au fost prezentate public, și că este necesară o verificare serioasă și aprofundată a acestora. Șeful Guvernului a subliniat că trebuie analizată inclusiv legislația în vigoare, pentru a vedea dacă aceasta mai corespunde realităților actuale din sistemul de justiție.
„Să vedem după o perioadă de timp, funcţionând pe o anumită legislaţie, care a fost acceptată la vremea respectivă şi a avut toate validările, în ce măsură această legislaţie ţine cont de realităţi. Aspectele care ţin de prescrierea unor fapte, de durata de soluţionare a proceselor, de delegări sau de posibilitatea unor intervenţii care pot prelungi anumite dosare trebuie clar reglementate”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a reiterat faptul că va fi constituit un grup de lucru dedicat analizei tuturor problemelor de natură legislativă, în colaborare cu profesioniști din sistemul judiciar, asociațiile de magistrați și experții Ministerului Justiției. Scopul este identificarea unor eventuale propuneri legislative care să contribuie la îmbunătățirea funcționării justiției.
„Întotdeauna este vorba despre legislaţie, oameni şi sisteme echilibrate. În experienţa mea din funcţiile publice, am lucrat cu sisteme care aveau probleme serioase şi, de cele mai multe ori, corectarea lor nu a putut fi realizată exclusiv din interior. A fost nevoie de un anumit echilibru şi de intervenţii care să aşeze lucrurile”, a mai declarat premierul.
Astfel, dezbaterea privind funcționarea justiției și eventualele responsabilități ale foștilor decidenți politici rămâne deschisă, în așteptarea concluziilor care vor rezulta din analiza anunțată de Guvern.