Mai mulți lideri din zona suveranistă și extremistă au cerut, în ultimele zile, suspendarea președintelui Nicușor Dan, pe fondul negocierilor tensionate pentru formarea noului Guvern și al disputelor politice din Parlament.
Liderul AUR, George Simion, a publicat marți un mesaj pe Facebook în care a cerut în mod direct suspendarea șefului statului.
„Nicușor Dan – suspendat! Pentru anularea voinței românilor. Soluția ieșirii din criză nu e Tomac, ci anticipatele”, a scris George Simion.
Mesajul a generat rapid un val de reacții în mediul online. La aproximativ trei ore de la publicare, postarea strânsese peste 33.000 de reacții, în jur de 19.000 de comentarii și peste 2.000 de distribuiri.
Călin Georgescu cere și el suspendarea președintelui
Un mesaj asemănător a fost transmis și de Călin Georgescu. Acesta s-a prezentat marți la Judecătoria Sectorului 1, unde a avut termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară.
La ieșirea de la instanță, Georgescu a cerut declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan.
„Este momentul ca imediat să începeți procedura de suspendare împotriva președintelui ilegal de la Cotroceni. Și asta nu mâine, nu prin alte demersuri, ci imediat. Pentru că acest om, în afară de faptul că este un lider slab, este într-o poziție care pune în dificultate întregul stat român”, a declarat Călin Georgescu.
Declarațiile vin într-un context politic complicat, în care formarea noului Executiv se dovedește dificilă, iar tensiunile dintre partidele parlamentare cresc de la o zi la alta.
Cum poate fi suspendat președintele României
Suspendarea președintelui nu poate avea loc doar în urma unor declarații politice. Constituția României stabilește, prin articolul 95, că șeful statului poate fi suspendat din funcție doar dacă săvârșește fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției.
Procedura începe în Parlament. Propunerea de suspendare trebuie semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, apoi este transmisă președintelui.
Înainte ca Parlamentul să voteze, Curtea Constituțională este consultată și emite un aviz. Acest aviz nu este obligatoriu, dar reprezintă o etapă importantă a procedurii.
Suspendarea poate fi aprobată într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu votul majorității parlamentarilor.
Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum național. Prin acest referendum, cetățenii decid dacă președintele este demis sau rămâne în funcție.
Suspendarea nu înseamnă automat demitere
Cu alte cuvinte, suspendarea președintelui nu duce automat la pierderea funcției. Decizia finală aparține alegătorilor, care se pronunță prin vot la referendum.
Până în prezent, în spațiul public nu a fost prezentată nicio inițiativă parlamentară concretă pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan. De asemenea, nu există semnale clare că ar exista, în acest moment, o majoritate parlamentară dispusă să susțină o astfel de măsură.
În istoria recentă a României, niciun președinte nu a fost demis prin referendum după suspendare. Traian Băsescu a fost suspendat de două ori de Parlament.
Prima suspendare a avut loc în 2007, pe fondul acuzațiilor privind încălcarea Constituției și depășirea atribuțiilor prezidențiale. La referendumul organizat atunci, aproape 75% dintre participanți au votat împotriva demiterii sale.
A doua suspendare a avut loc în 2012, la inițiativa USL. Atunci, aproape 80% dintre cei prezenți la urne au votat pentru demitere, însă referendumul nu a fost validat de Curtea Constituțională, deoarece prezența la vot a fost sub pragul legal necesar.
În acest context, solicitările venite din partea lui George Simion și Călin Georgescu rămân, deocamdată, declarații politice cu impact public, dar fără o procedură parlamentară concretă declanșată împotriva președintelui Nicușor Dan.