Ministrul demis al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că România va cere sprijin urgent din partea aliaților NATO pentru sisteme anti-dronă, după incidentul grav de la Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc și a rănit două persoane.
Decizia a fost luată în cadrul ședinței CSAT, în condițiile în care echipamentele pe care România le poate primi prin Programul SAFE ar urma să ajungă abia în 2027-2028. Până atunci, autoritățile consideră necesară dislocarea rapidă a unor capabilități aliate pe teritoriul țării, în special în zona Dobrogei.
Radu Miruță a explicat că, după preluarea mandatului la Ministerul Apărării, a analizat proiectele începute în zona sistemelor anti-dronă și a constatat că Armata Română nu dispune încă de suficiente mijloace pentru a combate eficient astfel de amenințări.
Potrivit acestuia, România a transmis deja către NATO o listă clară cu echipamentele de care are nevoie pentru a-și întări capacitatea de apărare împotriva dronelor.
„Venind la MApN și observând munca colegilor începută pe proiectele antidronă, dar neavând suficiente capabilități de luptă, am transmis NATO o listă de capabilități de care Armata Română are nevoie pentru a lupta eficient împotriva lor. O listă concretă, cu menționarea cadrului în care acestea să fie introduse în operațiile Armatei Române”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul demis al Apărării a precizat că, pe 6 februarie 2026, la nivel NATO a fost emis un ordin prin care produsele solicitate de România au fost incluse în capabilitățile necesare flancului estic, cu prezență pe teritoriul național. Totuși, până în acest moment, niciun stat aliat nu a oferit efectiv aceste echipamente.
„Pe 6 februarie 2026 au fost aprobate, s-a emis un ordin la nivel NATO pentru ca produsele cerute să intre în capabilitățile flancului estic, cu prezență pe teritoriul național. La nivel NATO, după ce acest lucru este aprobat, urmează ca țările membre să se ofere cu unele dintre produsele aprobate. Până în acest moment, asta nu s-a întâmplat”, a mai spus Miruță.
În urma ședinței CSAT, s-a stabilit ca Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe să solicite oficial partenerilor NATO punerea rapidă în practică a cererii transmise de România. Autoritățile cer, concret, dislocarea unor echipamente militare în România până la livrarea sistemelor comandate prin Programul SAFE.
Radu Miruță a subliniat că România a inclus aceste proiecte în SAFE și are legitimitatea deplină de a solicita sprijin aliat, având în vedere că echipamentele proprii vor ajunge abia peste un an sau doi.
„În CSAT de azi s-a luat decizia ca, la nivelul NATO, MApN și MAE să solicite partenerilor NATO ca cererea trimisă să fie pusă în practică și la nivel de capabilități. Am introdus în SAFE proiectele respective, România este în deplină legitimitate la nivel NATO pentru faptul că noi am comandat aceste produse pentru Armata Română din partea Armatei Române. Este un timp de livrare 2027–2028”, a explicat ministrul.
Discuții importante la nivel militar sunt programate pentru 2 și 3 iunie. În cadrul acestora, solicitările făcute de Armata Română încă din luna februarie ar urma să fie analizate pentru a fi integrate în operațiunile de apărare desfășurate în zona Dobrogei.
„La nivel aliat, până când acestea ajung la Armata Română, pentru motivele justificate solicităm dislocare de capabilități în România. Săptămâna viitoare, pe 2 și 3, va exista o discuție la nivel militar, pentru ca solicitările pe care Armata Română le-a făcut pe 6 februarie să intre în operațiile pe care noi le avem în zona Dobrogei”, a mai declarat Radu Miruță.
Ministrul demis al Apărării a explicat și de ce drona care s-a prăbușit la Galați nu a fost doborâtă. Potrivit acestuia, aparatul a zburat la o altitudine foarte joasă și s-a îndreptat către o zonă locuită, ceea ce a făcut imposibilă o intervenție sigură din partea avioanelor de vânătoare.
Radu Miruță a precizat că piloții aveau aprobarea de a deschide focul, însă condițiile din teren nu permiteau o interceptare fără riscuri pentru populație.
„E întrebarea zilei: de ce nu a fost drona doborâtă. Și răspunsul este că a mers în spațiul aerian românesc 4 minute, îndreptându-se spre un oraș populat, avioanele de vânătoare au avut aprobare să tragă, drona a zburat la o altitudine insuficientă, încât avioanele de vânătoare să poată fi sub dronă, astfel încât să tragă în sus pentru a nu se duce proiectilul în zona populată”, a explicat acesta.
Ministrul a mai spus că radarul mutat în zonă după un incident anterior a detectat de această dată drona, ceea ce a confirmat utilitatea deciziei de relocare. Totuși, simpla detectare nu a fost suficientă pentru neutralizarea amenințării.
„Radarul pe care l-am mutat după situația de acum o lună, când nu văzusem drona, azi dimineață este cel care a văzut drona venind. Și-a justificat mutarea și prezența acolo, însă nu a existat capabilitate pentru ca această dronă să fie interceptată”, a mai declarat Radu Miruță.
În același timp, ministrul a respins afirmațiile potrivit cărora drona prăbușită la Galați nu ar fi fost rusească. Acesta a avut o reacție ironică la adresa Moscovei și a transmis că oficialii ruși pot verifica elementele de identificare ale componentelor.
„Am auzit astăzi diverse narative, cum că drona nu ar fi rusească. Îi invităm pe cei din Rusia, care consideră că există detalii în urma cărora drona nu ar fi rusească, să vină de mâine la sediul Direcției Generale de Informații a Armatei, unde să își caute numărul de serie de pe produsele cu producție în Rusia”, a spus Radu Miruță.
Separat, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că două avioane C-27J Spartan vor intra în dotarea Inspectoratului General de Aviație. Aeronavele vor fi achiziționate prin Programul SAFE și vor fi folosite pentru misiuni de protecție civilă și gestionarea situațiilor de urgență.
Noile avioane vor crește capacitatea României de a reacționa în caz de crize majore, dezastre naturale, accidente colective sau misiuni umanitare. Ele vor putea fi utilizate atât pe teritoriul național, cât și în cadrul mecanismelor europene de cooperare.
Potrivit MAI, această investiție va contribui la modernizarea sistemului de protecție civilă și va permite o intervenție mai rapidă în situații critice.
„Noua capabilitate aeriană va permite gestionarea unor scenarii complexe, precum cutremure, inundații, incendii de vegetație, accidente colective, situații CBRN, evacuări medicale multiple, dar și transportul echipelor medicale și al materialelor de intervenție pentru sprijinirea populației afectate”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne.