Roxana Bojariu, avertisment pentru vara 2025: căldură extremă, furtuni violente și riscuri climatice în creștere
Climatologul Roxana Bojariu trage un semnal de alarmă cu privire la vara care tocmai a început, avertizând că sezonul estival din 2025 va fi caracterizat de temperaturi peste media obișnuită, valuri de caniculă prelungite și fenomene meteorologice extreme, precum furtuni violente, căderi de grindină și, în cazuri izolate, chiar tornade.
O vară mai caldă decât în anii trecuți
Potrivit specialistei, datele oferite de Centrul European de Prognoză pe Medie Durată indică o tendință clară: vara 2025 va fi, în medie, mai caldă decât intervalul de referință 1993–2016. Deși aceste prognoze sezoniere nu pot anticipa cu exactitate zilele sau perioadele în care se vor produce valurile de căldură, semnalul general este unul puternic.
„Ne putem aștepta la valuri de căldură tot mai frecvente, mai intense și de durată. Deja au apărut primele coduri de caniculă și, cu siguranță, vor urma și altele pe parcursul verii,” a precizat Roxana Bojariu într-un interviu pentru Europa Liberă.
Fenomene extreme: de la caniculă la furtuni violente
Climatologul atrage atenția asupra unui aspect tot mai des întâlnit: valurile de căldură sunt adesea întrerupte brusc de episoade de instabilitate atmosferică severă. Acestea se manifestă prin ploi torențiale, căderi masive de grindină și, în unele cazuri, chiar tornade.
„Cu cât valul de căldură este mai intens, cu atât mai puternice sunt fenomenele de instabilitate care îl succed. Vorbim despre ploi abundente într-un interval scurt, cu descărcări electrice, rafale de vânt și, uneori, grindină. Aproximativ 10% dintre aceste furtuni foarte puternice pot genera grindină severă sau chiar tornade, în mod izolat”, explică Bojariu.
Tornadele în România – fenomene rare, dar nu inexistente
Contrar percepției generale, România nu este ocolită de tornade. Acestea au fost documentate de-a lungul istoriei, chiar dacă sub alte denumiri. Bojariu subliniază că, în contextul schimbărilor climatice, frecvența acestor fenomene ar putea crește, deoarece condițiile care favorizează formarea tornadelor – umiditate ridicată, contrast termic și curenți ascendenți puternici – sunt tot mai frecvente într-o atmosferă încălzită.
„Deși nu există o legătură directă și demonstrată științific între încălzirea globală și tornade, ingredientele care duc la apariția acestora sunt mai des întâlnite în prezent. Tornadele rămân însă fenomene localizate, iar monitorizarea lor este încă limitată în România.”
Prognoze complicate pentru precipitații
În ceea ce privește precipitațiile, datele arată o scădere a cantităților totale în această vară, comparativ cu media intervalului 1993–2016. Cu toate acestea, se pot produce episoade scurte, dar extrem de intense, cu acumulări rapide de apă.
„Paradoxal, chiar dacă avem o vară mai secetoasă per ansamblu, pot apărea ploi torențiale în episoade scurte, care pot genera inundații locale. Acest contrast este un rezultat al unei clime tot mai dezechilibrate,” afirmă climatologul.
Impactul asupra litoralului românesc
Pentru zona litoralului, vara 2025 va fi, în medie, mai caldă decât de obicei, dar cu particularități locale. Temperaturile maxime tind să fie mai blânde decât în interiorul țării, însă umiditatea crescută și temperaturile minime ridicate pot accentua disconfortul termic, în special noaptea.
„Pe litoral, stresul termic e atenuat de temperaturile maxime mai scăzute, însă umiditatea mare și nopțile calde pot crea un disconfort accentuat, mai ales pentru persoanele vulnerabile,” a explicat Bojariu.
Tehnologia antigrindină – o soluție parțială
Specialista a explicat și modul în care funcționează sistemul antigrindină: prin generarea mai multor nuclee de condensare, boabele de grindină formate sunt mai mici, unele chiar se topesc până la sol, reducând astfel pagubele. Această metodă nu elimină complet grindina, dar contribuie la atenuarea impactului.
Schimbările climatice: realitate incontestabilă
Roxana Bojariu atrage atenția că toate aceste schimbări sunt parte a unui fenomen mai amplu – încălzirea globală. Creșterea temperaturilor este o tendință clară în toate anotimpurile, dar se manifestă cel mai accentuat vara și iarna. Acest lucru este confirmat de datele climatice arhivate, dar și de observațiile recente din teren.
„Clima se schimbă deja în mod vizibil, iar România resimte această schimbare. Vara și iarna sunt anotimpurile în care se observă cel mai clar această tendință de încălzire, în timp ce primăvara și toamna sunt marcate de o variabilitate mai mare,” subliniază ea.
România și politica climatică: între reacție și acțiune
În ceea ce privește reacția autorităților, climatologul afirmă că România se aliniază în mare parte la politicile climatice impuse de Uniunea Europeană, dar lipsește o strategie națională coerentă și proactivă. Deocamdată, adaptarea climatică este mai degrabă reactivă, iar soluțiile concrete pentru reducerea riscurilor rămân insuficiente.
„Suntem norocoși că facem parte din Uniunea Europeană, care este un lider în acțiunea climatică. Dar România încă nu are o viziune proprie, solidă, ci urmează deciziile de la Bruxelles, fără inițiative locale consistente pentru adaptare și prevenție,” a concluzionat Roxana Bojariu.
