Kelemen Hunor critică pensionările timpurii și susține creșterea vârstei de pensionare: „Trebuie puțin bun-simț”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că este necesară o reevaluare a sistemului de pensii, în special în ceea ce privește pensionările timpurii. În opinia sa, este „o chestiune de bun-simț” ca anumite categorii profesionale să nu iasă la pensie la 48 sau 50 de ani, mai ales atunci când au ajuns la o experiență profesională și un nivel de cunoștințe pentru care statul a investit considerabil.
„Nu e firesc ca cineva să iasă la pensie la 48 de ani, cu o pensie care depășește salariul de activitate, tocmai în momentul în care are toată experiența profesională și studiile necesare. E un abuz față de sistemul public”, a subliniat liderul UDMR.
Despre sporuri și inechitățile din sistemul bugetar
În cadrul unei emisiuni la Digi24, Kelemen Hunor a vorbit și despre necesitatea eliminării unor sporuri nejustificate din sistemul bugetar. El a menționat, printre altele, sporul de antenă și cel de confidențialitate, pe care le consideră nejustificate în contextul actual.
„Sporul de antenă nu mai are justificare în era digitală. La fel și cel de confidențialitate – dacă ai ales să lucrezi cu informații sensibile, nu trebuie să fii plătit în plus doar ca să-ți faci datoria.”
De asemenea, liderul UDMR a atras atenția asupra discrepanțelor mari dintre salariile din instituțiile statului și a afirmat că o nouă lege a salarizării este absolut necesară pentru a aduce un echilibru între instituții și între nivelurile de guvernare.
Soluții pentru reforma administrației și pensiilor speciale
Kelemen Hunor susține că reforma administrației trebuie să fie una bazată pe criterii clare – cum ar fi numărul de locuitori, numărul de UAT-uri și eficiența cheltuielilor – și că în paralel, reforma pensiilor speciale trebuie să fie una echitabilă.
„Un medic chirurg sau o învățătoare are un nivel ridicat de stres și responsabilitate, la fel ca un magistrat. De ce unii să se pensioneze la 48 de ani, iar ceilalți să lucreze până la 65?”, a întrebat retoric Kelemen Hunor.
El consideră că este posibilă o creștere treptată a vârstei de pensionare către 65 de ani pentru majoritatea categoriilor, cu excepția forțelor de intervenție, unde anumite limite fizice justifică ieșirea mai devreme la pensie. Totuși, și acolo ar trebui făcute ajustări – de exemplu, persoanele care nu mai pot face muncă activă de teren, pot lucra la birou până la o vârstă mai înaintată.
Un nou cadru legislativ până la sfârșitul ciclului electoral
Președintele UDMR a subliniat că reforma trebuie realizată în mod responsabil și transparent, nu prin ordonanțe de urgență, ci prin legi votate în Parlament. Deși nu se așteaptă ca o nouă lege a salarizării să fie adoptată în acest an sau în 2026, Kelemen a reafirmat că până la finalul actualului ciclu electoral România trebuie să aibă un nou cadru legislativ coerent și sustenabil.