Stela Furcovici, actrița devenită simbol prin interpretarea Ecaterinei Teodoroiu în filmul regizat de Dinu Cocea, s-a stins din viață în urmă cu 25 de ani, în anul 2000, la Turda, în urma unui accident rutier cumplit. Moartea ei prematură a întristat lumea artistică, cu atât mai mult cu cât destinul Stelei părea să fi fost modelat de o întâmplare rară în cinematografia românească.
25 de ani de la dispariția Stelei Furcovici
Stela Furcovici a rămas în memoria publicului pentru rolul care i-a schimbat radical traiectoria profesională. La momentul selecției pentru filmul Ecaterina Teodoroiu, ea nu era decât o tânără figurantă la teatrul din Turda, fără statut oficial de actriță. Totul s-a schimbat în clipa în care regizorul Dinu Cocea a văzut o fotografie cu ea și i-a remarcat instantaneu expresivitatea și vivacitatea.
Deși la casting s-au prezentat aproximativ 200 de actrițe, inclusiv nume consacrate ale vremii, Stela s-a evidențiat prin naturalețea și energia ei neobișnuită. Cocea avea să spună, peste ani, că niciuna dintre celelalte actrițe nu poseda acel temperament „zurliu” care o apropia atât de fidel de adevărata Ecaterina Teodoroiu.
„M-am oprit la ea fără să o cunosc. O remarcasem într-o poză și am chemat-o la probă. Semăna foarte bine, temperamental, cu Ecaterina Teodoroiu, despre care mă documentasem un an întreg. Stela nu era actriță, era «tinereancă». Unele actrițe erau mai bune decât ea, dar nu aveau temperamentul ei”, povestea Dinu Cocea.
Un talent nativ, dar un spirit greu de îmblânzit
Personalitatea nonconformistă a Stelei a devenit legendă în culisele cinematografiei. Există chiar și azi anecdote despre ea, precum povestea în care, plictisită de ritmul filmărilor, a pretins că ar suferi de o boală contagioasă – ceea ce a suspendat producția timp de două săptămâni.
De altfel, același spirit liber i-a provocat dificultăți și în plan academic. Deși fusese admisă la IATC, a fost exmatriculată după un an din cauza absențelor și a comportamentului considerat nepotrivit cu rigorile regimului.
Tot Dinu Cocea a intervenit pentru ca Stela Furcovici să primească oficial statutul de actriță:
„I-am zis directorului de la Consiliul Culturii: Uite-o pe Ecaterina Teodoroiu, premiul întâi pe țară al Asociației Cineaștilor. Și nu e actriță. S-au luat câteva măsuri și a primit statutul. Până atunci fusese doar figurantă.”
Ulterior, regizorul a distribuit-o și în filmele „Iancu Jianu, haiducul” (1980) și „Iancu Jianu, zapciul” (1981), consolidându-i prezența în cinematografie.
Cariera și destinul ei, frânte prematur
După 1989, cariera Stelei Furcovici a intrat treptat într-un con de umbră, iar rolurile s-au rărit. În anul 2000, viața ei s-a încheiat tragic la Turda, într-un accident deosebit de neobișnuit.
În timp ce traversa strada neregulamentar, eșarfa pe care o purta s-a prins în oglinda retrovizoare a unui autoturism aflat în mișcare. Tracțiunea bruscă a provocat o cădere violentă, iar fractura craniană suferită a dus la moartea ei pe drumul spre spital.
Stela Furcovici rămâne o figură emblematică a cinematografiei românești, o artistă a cărei vocație a fost descoperită accidental, dar care a reușit să dea viață uneia dintre cele mai importante eroine din istoria României. Amintirea ei continuă să dăinuie la 25 de ani de la dispariție, ca un omagiu adus talentului autentic și destinelor artistice imprevizibile.