Poșta Română transmite un mesaj tranșant: distribuirea pensiilor a devenit o activitate nesustenabilă, extrem de costisitoare și dificil de gestionat. Directorul general, Valentin Ștefan, a declarat joi, 4 decembrie, că instituția nu mai poate suporta cheltuielile generate de această operațiune și că singura soluție corectă ar fi organizarea unei licitații publice, prin care să fie stabilit „prețul real” al serviciului.

De ce nu mai vrea Poșta Română să distribuie pensiile

În prezent, Poșta Română primește aproximativ 60 de milioane de lei lunar pentru a livra pensiile și alte beneficii sociale. Însă, potrivit conducerii, activitatea este nerentabilă, iar o parte semnificativă din sumă se întoarce imediat la stat, sub forma costurilor legate de procurarea numerarului.

„Pentru Poșta Română, ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, costurile sunt foarte mari”, a explicat Ștefan.

El a detaliat că impunerea unor măsuri stricte de securitate – precum instalarea de seifuri, butoane de panică, sisteme de monitorizare și dispecerizare – a generat cheltuieli enorme. În plus, compania deține unele dintre cele mai mari centre de procesare de numerar din România, întreținerea acestora necesitând resurse majore.

„Trebuie să instalăm sisteme de siguranță conform Legii 333. Totul costă. Cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt ale Poștei Române, nu ale băncilor. Iar aceste costuri sunt făcute exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii”, a mai precizat directorul.

20% din banii primiți se întorc imediat înapoi la stat

Valentin Ștefan a explicat că Poșta Română cumpără lunar aproximativ 5% din masa monetară a țării, pentru a acoperi necesarul de numerar din primele două săptămâni ale lunii, când se distribuie pensiile.

„Casele de pensii virează sumele în conturile noastre, dar noi trebuie să le transformăm în cash. Nimeni nu îți dă banii gratuit, nici statul. Așa că îi cumpărăm de la bănci, de la Trezorerie sau de la BNR. Din cei 60 de milioane, aproximativ 15–20% se duc direct înapoi la stat”, a explicat Ștefan.

Potrivit acestuia, doar 70% din suma totală rămâne efectiv în bugetul Poștei, iar aceste fonduri nu acoperă cheltuielile generate.

4,5 milioane de români depind de acest serviciu

Poșta Română distribuie pensii, alocații și indemnizații pentru aproape 4,5 milioane de persoane, dintre care 40–45% încă primesc pensia în numerar, acasă, prin poștaș.

Surprinzător, chiar directorul general afirmă că renunțarea la acest serviciu ar fi un lucru pozitiv pentru companie: ar reduce cheltuielile și ar elimina o presiune financiară uriașă.

În prezent, veniturile provenite de la Ministerul Muncii reprezintă:

• 36–37% din fondurile Poștei (de la Casa de Pensii)
• 7–8% (de la ANPIS)

Dar acestea sunt și „principala cheltuială a companiei”, afirmă Ștefan.

Cum se vor distribui pensiile în decembrie 2025

Conform calendarului stabilit:

• pensiile în numerar vor fi distribuite între 2 și 13 decembrie 2025,
• pensiile pe card vor fi virate în conturi pe 12 decembrie, fiind disponibile cel târziu pe 13 decembrie.

Dacă pensionarul nu este găsit acasă, banii pot fi ridicați de la oficiul poștal în două zile lucrătoare. După expirarea termenului, sumele se întorc la casele teritoriale de pensii.

De ce încurajează Ministerul Muncii trecerea pe card

Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a explicat de ce statul plătește mult mai mult pentru pensiile distribuite cash:

„Comisioanele plătite Poștei sunt de 10 ori mai mari decât cele bancare”, afirmă ministrul.

Până la finalul lunii septembrie:

• pentru pensionarii cu plata pe card, statul a plătit 6 milioane lei comisioane bancare,
• pentru cei care primesc cash, statul a plătit 60 de milioane lei către Poștă.

În acest context, Ministerul Muncii pregătește un program național de promovare a plății pensiilor pe card, fără obligații impuse.

„Ar fi util ca tot mai mulți pensionari să accepte plata pe card. În Uniunea Europeană, în 2025 este o normalitate”, a spus Manole.

El subliniază că modernizarea sistemului de plată a pensiilor merge mână în mână cu politicile de creștere a numărului de locuri de muncă și, implicit, a contribuțiilor la buget.