Fostul premier Marcel Ciolacu a lansat un atac extrem de dur la adresa premierului Ilie Bolojan, în disputa privind programul european SAFE. Liderul PSD îl acuză pe șeful Guvernului că încearcă să arunce responsabilitatea asupra fostei guvernări, deși, susține el, documentele oficiale ar indica faptul că mecanismul intern de gestionare a programului a fost stabilit în mandatul actualului Executiv.
Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că minte în scandalul SAFE
Într-o postare publicată pe Facebook, Marcel Ciolacu a reacționat după ce Ilie Bolojan a afirmat că schema de gestionare a programului SAFE ar fi fost stabilită în perioada în care fostul lider PSD conducea Guvernul.
Ciolacu respinge categoric această variantă și susține că actele oficiale contrazic afirmațiile premierului.
„Bolojan e disperat fiindcă va fi demis peste 4 zile și minte cu nerușinare că «în mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și votat schema de gestionare a programului SAFE». Documentele oficiale spun cu totul ALTCEVA”, a scris Marcel Ciolacu.
Fostul premier susține că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE nu s-a făcut în mandatul său, ci printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Ciolacu invocă OUG 62/2025 și decizia semnată de Bolojan
Marcel Ciolacu afirmă că OUG 62/2025, actul prin care Cancelaria premierului ar fi fost desemnată integrator al programului SAFE, a fost adoptată pe 20 noiembrie 2025, sub guvernarea Bolojan.
„Desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului SAFE s-a făcut prin OUG 62/2025, adoptată la 20 noiembrie 2025 – sub guvernul Bolojan, NU sub guvernul Ciolacu!”, a transmis fostul premier.
Acesta a adăugat că și Decizia Prim-Ministrului nr. 524 din 21 noiembrie 2025, prin care a fost stabilită componența nominală a grupului de lucru interinstituțional pentru programul SAFE, ar fi fost semnată chiar de Ilie Bolojan.
„Decizia Prim-Ministrului nr. 524/21 noiembrie 2025 – care numește nominal componența grupului de lucru interinstituțional – este semnată de Ilie Bolojan, NU de Marcel Ciolacu”, a mai scris Ciolacu.
Potrivit fostului premier, Senatul a votat OUG 62/2025 pe 17 decembrie 2025, iar Legea 4/2026, care a finalizat cadrul juridic, a fost promulgată în 2026, tot în timpul guvernării Bolojan.
„Deci, schema n-a fost stabilită «în mandatul Ciolacu», ci prin ordonanță de urgență a guvernului Bolojan, pe 20 noiembrie 2025! Iar Ilie Bolojan a semnat personal Decizia 524/2025 pentru numirea grupului de lucru”, a punctat liderul PSD.
„Regulamentul european nu este schema românească de gestionare”
Marcel Ciolacu admite că un element legat de programul SAFE a fost adoptat înainte de mandatul lui Ilie Bolojan, însă spune că este vorba despre un act european, nu despre mecanismul intern de administrare a fondurilor în România.
Fostul premier face referire la Regulamentul UE 2025/1106, adoptat de Consiliul Uniunii Europene în mai 2025.
„Singurul element care s-a petrecut înaintea mandatului Bolojan este Regulamentul (UE) 2025/1106, adoptat de Consiliul UE pe 27 mai 2025, dar acesta este un act european, nu o «schemă românească de gestionare»!”, a afirmat Ciolacu.
Atacul vine după ce Ilie Bolojan a respins criticile privind alocarea unei părți importante din banii SAFE către compania germană Rheinmetall și a susținut că schema de gestionare a programului fusese stabilită anterior, în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu.
Acuzații privind rolul Cancelariei premierului
Ciolacu critică și modul în care a fost organizat grupul de lucru interinstituțional pentru programul SAFE. În opinia sa, structura ar fi fost construită politic în jurul Cancelariei premierului, în loc să fie coordonată de specialiști ai Ministerului Apărării.
Fostul premier îi menționează pe Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, desemnat președinte al grupului, pe Mihnea-Claudiu Drumea, secretar de stat în Cancelarie, pe Andrei-Răzvan Lupu, consilier de stat, și pe Radu Burnete, consilier prezidențial.
„Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus șef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialiști MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO!!!”, a scris Marcel Ciolacu.
Acesta susține că reprezentanții MApN, MAI, MAE, Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor și SRI s-ar fi aflat într-o poziție secundară, fără puterea decizională finală.
Critici privind criteriile de selecție din programul SAFE
Fostul premier afirmă că această arhitectură decizională ar explica lipsa de transparență privind criteriile de selecție a furnizorilor.
„De aceea s-a ajuns ca nimeni să nu știe cine a stabilit ca prețul și ca termenul să cântărească 100% în decizie! În niciunul dintre actele normative votate de Parlament nu există grila de criterii completă”, a transmis Ciolacu.
Programul SAFE a devenit una dintre cele mai sensibile teme politice ale momentului, după apariția informațiilor potrivit cărora, din primul pachet militar de peste 8 miliarde de euro, aproximativ 5,69 miliarde de euro ar urma să ajungă la compania germană Rheinmetall, care ar primi șapte din cele 15 contracte.
În replică, premierul Ilie Bolojan a susținut că România urmărește ca minimum 50% din producție să fie realizată în țară și că programul va contribui la retehnologizarea unor capacități industriale românești.
Ciolacu respinge explicația privind producția locală
Marcel Ciolacu consideră însă că promisiunea privind producția în România ar cosmetiza o realitate problematică: concentrarea contractelor către un singur mare producător străin.
„De aceea, când Bolojan vinde public «minim 50% producție în România», el încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaș grup industrial german, ce primește 7 din 15 contracte”, a scris fostul premier.
Ciolacu merge mai departe și califică situația drept „trădare de țară”, folosind una dintre cele mai dure formulări la adresa actualului premier.
„Abia asta este cu adevărat trădare de țară!”, a afirmat liderul PSD.
Fabrica de pulberi și Portul Giurgulești, revendicate de fostul premier
În finalul mesajului, Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că își atribuie proiecte începute în timpul fostei guvernări. Liderul PSD susține că investiția locală în fabrica de pulberi din România ar fi fost realizată în mandatul său, împreună cu fostul ministru al Economiei Radu Oprea.
„Ce știe însă și nu spune Bolojan este că singura investiție locală în apărare, fabrica de pulberi care va fi deschisă în România cu finanțare de la Comisia Europeană, este un proiect realizat de mine, împreună cu ministrul Economiei, Radu Oprea”, a scris Marcel Ciolacu.
De asemenea, acesta susține că și achiziția Portului Giurgulești de către România ar fi rezultatul negocierilor purtate de el și de Sorin Grindeanu.
„Așa cum achiziția de către România a Portului Giurgulești este rezultatul negocierilor purtate de Ciolacu și Grindeanu”, a adăugat fostul premier.
Atac direct la legitimitatea lui Ilie Bolojan
Marcel Ciolacu și-a încheiat mesajul cu un nou atac la adresa premierului, acuzându-l că ar minți atât în cazul programului SAFE, cât și în privința altor teme importante, precum deficitul și inflația.
„Prea-cinstitul Bolojan minte și atunci când se laudă cu munca altuia, minte și atunci când vrea să arunce pe alții vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE. Așa cum a mințit și cu deficitul, cum a mințit și cu inflația”, a transmis liderul PSD.
Fostul premier a sugerat că Ilie Bolojan se află aproape de finalul mandatului, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai.
„Din fericire, nu mai are multe zile în care să-i mai poată minți pe români. Din 5 mai, el devine doar amintirea unui nefericit accident politic, unul cu multe milioane de români victime nevinovate!”, a scris Marcel Ciolacu.
Disputa dintre cei doi foști și actuali lideri ai Guvernului transformă programul SAFE într-un nou câmp de luptă politică, cu acuzații privind responsabilitatea deciziilor, transparența criteriilor, rolul Cancelariei premierului și direcția în care sunt orientate miliardele destinate apărării.