Anca Alexandrescu a fost căsătorită cu Adrian Diță, fost președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), instituție care ulterior l-a acționat în instanță. În cel mai recent sondaj AtlasIntel, publicat la 1 decembrie, în contextul alegerilor pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie, Danuel Băluță (PSD) este cotat cu 23,3%, urmat foarte aproape de Anca Alexandrescu, cu 23,2%. Ciprian Ciucu (PNL) înregistrează 21,7%, Cătălin Drulă (USR) – 15,5%, iar Ana Ciceală (SENS) – 8,4%.
ANCOM a cerut în instanță ca Adrian Diță să acopere un prejudiciu de 2,75 milioane lei
După divorțul de Adrian Diță, Anca Alexandrescu și-a refăcut viața alături de medicul Răzvan Ene, pe care l-a prezentat public drept „soțul meu”. În trecut, aceasta a fost căsătorită și cu Dan Adronic, iar în 2009 s-a recăsătorit cu Adrian Diță, cu care are doi copii gemeni.
În prezent, Adrian Diță ocupă funcția de șef de serviciu la Transgaz. El a condus ANCOM din mai până în noiembrie 2017, perioadă în care au fost luate decizii administrative ce au dus, ulterior, la mai multe litigii de muncă. Instanța a stabilit că cinci foști angajați, concediați în perioada mandatului său, au fost disponibilizați nelegal, iar ANCOM a fost obligată să plătească salariile indexate, actualizate și drepturile aferente perioadei scurse până la reintegrarea lor, precum și dobânzile legale.
În consecință, ANCOM i-a cerut lui Adrian Diță recuperarea prejudiciului material: 2.751.676 lei reprezentând debitul principal, la care s-au adăugat peste 317.000 lei dobânzi și penalități până la 11 septembrie 2020, plus plata dobânzilor în continuare până la stingerea totală a sumei.
Argumentele ANCOM și apărarea lui Adrian Diță
ANCOM a susținut că reorganizarea autorității decisă în mandatul lui Diță ar fi dus la concedieri nejustificate. Instanța a constatat că structura desființată a fost reînființată sub altă denumire, fiind reintegrate serviciile anterioare, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la realitatea motivelor economice invocate la momentul concedierilor.
Diță a contestat însă obligarea sa la acoperirea prejudiciului, argumentând că:
• nu a avut calitate procesuală în dosarele în care au fost anulate concedierile,
• nu instanțele l-au declarat pe el personal vinovat,
• reorganizarea a fost supusă consultării interne și notificată Parlamentului,
• celor cinci angajați li s-au oferit posturi similare, pe care însă aceștia le-au refuzat,
• alți angajați aflați în situații identice au acceptat noile posturi și nu au fost concediați.
De asemenea, Diță a subliniat că, la momentul în care concedierile au fost supuse controlului judecătoresc, el nu mai ocupa funcția de președinte al ANCOM. Prin urmare, susține el, instituția ar fi putut acționa pentru a limita consecințele, inclusiv prin reintegrare voluntară sau reorganizări ulterioare.
Decizia instanței
În martie 2023, Curtea de Apel București a respins apelul formulat de ANCOM, menținând soluția instanței anterioare. Judecătorii au reținut că Adrian Diță poate fi ținut responsabil doar pentru sumele efectiv plătite angajaților drept salarii în urma reintegrării, nu și pentru contribuțiile obligatorii achitate de angajator către bugetele de stat, pentru care nu există prejudiciu direct în patrimoniul salariaților.
În concluzie, instanța nu a stabilit vinovăția personală a lui Adrian Diță în emiterea deciziilor de concediere, însă a menținut obligația acestuia de a suporta o parte a prejudiciului creat bugetului ANCOM pe durata mandatului său.