România alocă anual aproximativ 10 miliarde de euro pentru beneficiile sociale, într-un context bugetar din ce în ce mai tensionat. În total, există 17 tipuri de ajutoare sociale, de care beneficiază peste 5,6 milioane de persoane, iar alocația pentru copii rămâne, de departe, cea mai costisitoare formă de sprijin.
Tipurile de ajutoare sociale existente în România în 2025 și cui se adresează
Beneficiile sociale sunt menite să asigure un nivel minim de trai și să sprijine familiile vulnerabile, persoanele cu dizabilități, copiii și vârstnicii aflați în dificultate. În prezent, statul oferă 17 forme de sprijin, printre cele mai importante numărându-se:
• Sprijinul pentru incluziune
• Sprijinul pentru familia cu copii
• Ajutorul social (venitul minim garantat)
• Alocația de stat pentru copii
• Alocația de plasament
• Indemnizația pentru creșterea copilului
• Stimulentul de inserție
• Indemnizația pentru persoane cu handicap grav și accentuat
• Bugetele personale complementare pentru persoane cu dizabilități
• Indemnizația acordată însoțitorilor persoanelor cu handicap vizual grav
• Indemnizațiile de hrană pentru persoane afectate de afecțiuni grave (HIV/SIDA sau handicap)
• Ajutorul pentru încălzire
Doar sprijinul pentru incluziune și sprijinul pentru familia cu copii însumează 1,2 miliarde de euro anual, fiind acordate unui număr de peste 641.000 de beneficiari.
Care sunt ajutoarele sociale cu cel mai mare impact bugetar
Cel mai scump beneficiu rămâne alocația pentru copii. Aproximativ 3,45 milioane de copii primesc lunar o alocație medie de 336 lei, ceea ce generează o cheltuială totală de 2,8 miliarde de euro pe an. Cele mai multe alocații se plătesc în București, Iași, Constanța, Cluj și Bacău.
Pe locul următor se află indemnizația de creștere a copilului, care costă statul peste 1,3 miliarde de euro anual și este acordată la peste 149.000 de părinți.
Stimulentul de inserție, oferit părinților care se întorc mai repede la serviciu, depășește anual suma de 140 de milioane de euro.
Un alt capitol important este venitul minim garantat, care ajunge la peste 167.000 de persoane, în special din județe precum Dolj, Bacău, Teleorman, Buzău și Vaslui. Costul total anual este de aproximativ 120 milioane de euro.
Ajutoarele pentru persoanele cu dizabilități – indemnizații, însoțitori și bugete complementare – însumează la rândul lor sute de milioane de euro, reprezentând un segment important al protecției sociale.
Impactul acestor cheltuieli asupra deficitului bugetar
Pentru anul 2025, PIB-ul României este estimat la 353 miliarde de euro, iar deficitul bugetar aferent anului precedent a depășit 30 miliarde de euro. Aproximativ o treime din acest deficit provine direct din cheltuielile cu beneficiile sociale.
Deși sumele acordate individual sunt reduse și necesare pentru un trai decent, impactul de ansamblu asupra bugetului este foarte mare. Statul se confruntă cu presiuni fiscale crescânde și cu nevoia urgentă de a identifica noi resurse financiare pentru ca aceste programe să poată continua.
În acest context, România trebuie să găsească un echilibru delicat între nevoia de protecție socială și sustenabilitatea bugetară – una dintre cele mai mari provocări ale anului 2025.