Curtea Constituțională a României a dat verdictul final: majorarea taxelor și impozitelor cu 75%, prevăzută să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, rămâne în picioare. Judecătorii CCR au respins obiecția de neconstituționalitate depusă de senatorii AUR, ceea ce înseamnă că al doilea pachet de reformă fiscală propus de Guvernul Bolojan este oficial constituțional și poate fi aplicat fără alte blocaje.
Sesizarea AUR, respinsă. Guvernul Bolojan merge înainte cu pachetul II
Magistrații constituționali au analizat legea privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice, adoptată prin asumarea răspunderii de către Executiv. Concluzia lor este clară: actul normativ respectă prevederile constituționale, cu excepția câtorva articole care vizau introducerea testelor poligraf pentru angajații ANAF, ai ONJN și ai Autorității Vamale.
Restul pachetului – inclusiv creșterea taxelor locale – rămâne intact. Practic, reforma fiscală intră pe linie dreaptă și se pregătește de implementare în forma aproape integrală în care a fost adoptată.
Taxe și impozite mai mari cu 75% de la 1 ianuarie 2026
Cea mai dură consecință pentru români o reprezintă modificarea impozitelor pe proprietate și a celorlalte taxe locale. Conform legii, începând cu 2026, taxele vor crește cu 75%.
Pentru contribuabili, asta se traduce în sume semnificativ mai mari de plată la primării. Proprietarii de case, terenuri și autoturisme vor resimți direct costurile ridicate, deoarece baza de impozitare va fi recalculată, iar facilitățile existente vor fi reduse sau eliminate.
Taxă de 25 de lei pentru coletele din afara UE
Reforma fiscală nu afectează doar taxele locale. Legea introduce și o nouă taxă de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare de până la 150 de euro provenit din afara Uniunii Europene.
Deși această taxă ar fi trebuit să intre în vigoare în noiembrie 2025, implementarea a fost amânată până la 1 ianuarie 2026. Pentru cei care comandă frecvent de pe platforme non-UE, costurile se vor acumula rapid, transformând fiecare achiziție într-o cheltuială mai mare.
Ce articole rămân și ce articole au fost eliminate
CCR a eliminat prevederile privind testele poligraf, considerându-le neconstituționale. În schimb, legea păstrează evaluarea psihologică de integritate pentru angajații instituțiilor-cheie din sistemul fiscal. Aceasta va fi folosită ca instrument suplimentar de verificare și disciplină internă.
În ansamblu, filosofia legii rămâne neschimbată: reducerea facilităților fiscale, creșterea controlului și majorarea taxelor.
Argumentul Guvernului: deficit mare, venituri insuficiente
Executivul justifică măsurile dure prin necesitatea redresării bugetului țării. România are, potrivit datelor oficiale, cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană. În această situație, Guvernul susține că nu mai există spațiu pentru amânări, iar veniturile suplimentare sunt esențiale pentru stabilitate.
Documentul legislativ invocă:
– utilizarea mai eficientă a fondurilor publice
– eliminarea facilităților considerate ineficiente
– transparentizarea modului în care sunt administrați banii publici
Mesajul, tradus în limbaj simplu, este clar: statul are nevoie urgentă de bani, iar contribuabilii vor acoperi această nevoie prin taxe mai mari și prin impozite suplimentare.
Consecințe directe pentru români
Începând cu 1 ianuarie 2026, impactul deciziei CCR va fi resimțit de fiecare proprietar și de fiecare persoană care comandă produse din afara UE.
Decizia Curții nu doar confirmă legalitatea măsurilor, ci și deschide calea unei schimbări fiscale majore, care va afecta întregul an 2026 și bugetele tuturor românilor.