Începând din luna iulie, atât persoanele fizice, cât și firmele care nu și-au achitat obligațiile fiscale riscă să se confrunte nu doar cu penalități financiare, ci și cu o nouă formă de presiune publică: publicarea pe așa-numita „listă a rușinii”.
Guvernul României a adoptat o hotărâre prin care autoritățile locale vor publica trimestrial numele datornicilor care înregistrează restanțe de peste 1.200 de lei, în cazul persoanelor fizice, și de peste 5.000 de lei, în cazul persoanelor juridice. Măsura este justificată prin nevoia de transparență și responsabilizare fiscală.
Decizia îi vizează în special pe cei care au acumulat datorii din amenzi, taxe sau impozite neachitate, unele dintre ele vechi chiar și de aproape două decenii. Printre exemplele invocate se află și cazul unei persoane care a strâns amenzi neplătite în valoare de aproximativ 15.000 de lei și care se întreabă dacă acestea mai sunt încă valabile. Răspunsul îl va primi, cel mai probabil, în momentul în care numele său va apărea pe lista publicată de autorități.
Pragul de 1.200 de lei stabilit pentru persoanele fizice este considerat de unii destul de redus, având în vedere că o astfel de sumă poate reprezenta nivelul impozitului pentru un apartament modest sau pentru un autoturism. În acest context, autoritățile speră că expunerea publică îi va determina pe datornici să găsească soluții pentru a-și achita restanțele, chiar dacă eficiența unei asemenea măsuri rămâne discutabilă.
Sociologii atrag însă atenția că impactul unei astfel de măsuri ar putea fi limitat. În condițiile în care aproximativ 27-30% dintre români trăiesc în sărăcie, pentru multe persoane imaginea publică nu reprezintă o prioritate, fiind depășită de grijile legate de traiul de zi cu zi. Din acest motiv, stigmatizarea prin publicarea pe „lista rușinii” s-ar putea dovedi ineficientă în cazul celor aflați deja în dificultate financiară.
Lista datornicilor va fi actualizată și publicată o dată la trei luni, oferind o imagine clară asupra celor care au restanțe către stat. Rămâne însă de văzut dacă această măsură va duce într-adevăr la o creștere a gradului de conformare fiscală sau dacă va deschide noi controverse legate de demnitatea persoanei și dreptul la viață privată.