Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, și președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, au semnat la Barcelona o serie amplă de acorduri de cooperare strategică, într-un moment în care Madridul încearcă să-și întărească relațiile externe pe fondul tensiunilor tot mai vizibile cu Donald Trump.
Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc în cadrul unui summit desfășurat pe parcursul a două zile, la care iau parte aproximativ zece șefi de stat și de guvern. În total, Spania și Brazilia au convenit asupra a 15 acorduri, care acoperă domenii-cheie precum exploatarea resurselor minerale critice, telecomunicațiile și dezvoltarea inteligenței artificiale, potrivit Bloomberg.
Demersul lui Pedro Sánchez este văzut ca parte a unei strategii mai ample prin care guvernul spaniol încearcă să consolideze legăturile cu parteneri internaționali importanți, într-un context geopolitic complicat și marcat de relația tensionată cu administrația americană.
Liderul de la Madrid a transmis că relația dintre Spania și Brazilia depășește cu mult simplul cadru bilateral și are o miză mai largă, legată de apărarea păcii și a valorilor democratice. Potrivit acestuia, într-o perioadă în care unii actori internaționali provoacă rupturi și adâncesc conflicte, Spania și Brazilia încearcă să susțină dialogul și stabilitatea.
În timpul summitului, participanții și-au exprimat opoziția față de războiul din Iran și au criticat ceea ce au descris drept o politică externă intervenționistă a Statelor Unite, desfășurată în afara mecanismelor și instituțiilor internaționale.
La rândul său, Luiz Inácio Lula da Silva a vorbit despre slăbirea organizațiilor multilaterale și a sugerat că ordinea internațională trece printr-o perioadă de vulnerabilitate. Liderul brazilian a subliniat că inclusiv statele care au creat instituțiile globale nu mai respectă întotdeauna regulile pe care le-au susținut cândva.
Tensiunile cu Washingtonul se adâncesc
Pedro Sánchez este considerat unul dintre cei mai critici lideri europeni la adresa lui Donald Trump. În trecut, premierul spaniol s-a opus unei eventuale operațiuni militare comune a SUA și Israelului împotriva Iranului, pe care a calificat-o drept ilegală. Mai mult, el a refuzat utilizarea spațiului aerian spaniol și a bazelor americane de pe teritoriul Spaniei pentru o astfel de acțiune.
Ca reacție, Donald Trump a amenințat Madridul cu suspendarea relațiilor comerciale, ceea ce a amplificat și mai mult tensiunile dintre cele două părți.
Potrivit Bloomberg, strategia actuală a guvernului spaniol urmărește diversificarea parteneriatelor economice și politice ale Uniunii Europene, într-o perioadă în care Statele Unite sunt privite de unii lideri europeni drept un aliat tot mai puțin previzibil.
În această logică, Pedro Sánchez și Lula da Silva au salutat și acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, finalizat după două decenii de negocieri, considerându-l un pas important spre o cooperare internațională mai echilibrată.
Spaniolii susțin o Europă mai autonomă
Un sondaj recent citat de Politico arată că în Spania există un sprijin puternic pentru ideea unei Europe mai independente. Potrivit cercetării, 51% dintre respondenții spanioli consideră că Washingtonul reprezintă o amenințare pentru Europa, cel mai mare procent înregistrat dintre cele șase state analizate.
În același timp, 56% dintre participanți s-au declarat ferm împotriva operațiunii militare desfășurate de SUA și Israel în Iran, iar 43% au spus că Madridul ar trebui să se opună public acestui conflict.
Sondajul mai indică și un sprijin covârșitor pentru consolidarea autonomiei europene. Nu mai puțin de 94% dintre respondenții din Spania susțin ideea unei Europe mai independente, chiar dacă această direcție ar presupune costuri economice importante. La nivelul celor șase state europene incluse în studiu, media susținerii pentru această idee ajunge la 87%.
În plus, majoritatea spaniolilor s-au declarat favorabili și unei cooperări militare mai strânse în interiorul Uniunii Europene, inclusiv posibilității ca statele membre să trimită trupe pentru apărarea unui alt stat european atacat.