Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit duminică, 26 aprilie, la Digi24, despre incidentele recente cu drone din județele Galați și Tulcea și despre modul în care Armata Română își adaptează apărarea la noile realități de securitate. Oficialul a explicat că România dispune de capacitatea tehnică de a supraveghea întreg spațiul aerian de la o anumită altitudine în sus, însă la altitudini foarte joase situația devine mult mai complicată și depinde de mai mulți factori.
Declarațiile vin după ce fragmente de dronă au fost descoperite în mai multe zone din estul țării. În cazul dronei căzute în județul Galați, ministrul a precizat că resturile au fost recuperate, iar explozibilul găsit a fost expertizat și detonat controlat, astfel încât riscul pentru echipele de intervenție să fie eliminat.
Radu Miruță: „Noua realitate presupune o rearanjare a strategiei”
Ministrul Apărării a explicat că Armata Română are, de zeci de ani, strategii clare pentru amenințări clasice, precum rachete, elicoptere sau avioane de luptă. În ultimii ani, însă, apariția tot mai frecventă a dronelor a schimbat modul în care trebuie gândită apărarea.
„De doi ani, s-a schimbat noua realitate și au intervenit aceste drone, care presupun o rearanjare a strategiei și a capabilităților”, a declarat Radu Miruță.
Oficialul a spus că preferă să vorbească deschis despre ceea ce se poate face, despre ceea ce nu poate fi acoperit complet în acest moment și despre măsurile luate pentru ca zonele vulnerabile să fie reduse treptat.
Potrivit acestuia, România nu se află într-un conflict și nu există informații care să indice o intenție a Federației Ruse de a ataca teritoriul românesc. Cu toate acestea, autoritățile tratează cu seriozitate fiecare incident și caută soluții pentru a îmbunătăți capacitatea de detectare și reacție.
De ce sunt greu de detectat dronele care zboară la joasă altitudine
Întrebat ce poate face Ministerul Apărării în astfel de situații, Radu Miruță a explicat că Armata Română poate supraveghea întreg spațiul aerian de la o anumită altitudine în sus. Problemele apar atunci când aparatele de zbor evoluează foarte jos, la zeci de metri de sol.
Ministrul a arătat că eficiența radarelor poate fi influențată de relief, de distanță și de altitudinea la care zboară drona. Dacă într-o anumită zonă există dealuri, păduri sau alte obstacole naturale, undele radar pot fi limitate, iar detectarea devine mai dificilă.
Radu Miruță a dat exemplul dronei de la Galați, care ar fi zburat la aproximativ 50 de metri altitudine. În astfel de cazuri, spune ministrul, este nevoie de soluții radar locale, care să acopere un perimetru mai restrâns, dar mult mai precis.
El a comparat acest tip de acoperire cu un hotspot de telefon mobil, care poate crea o rețea locală într-un spațiu limitat. Armata Română are astfel de soluții, însă ele sunt limitate ca număr și sunt trimise acolo unde riscul este considerat mai mare.
„Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare”, a explicat ministrul.
Dronele devin tot mai sofisticate
Radu Miruță a avertizat că tehnologia dronelor se schimbă rapid, iar amenințările de astăzi nu mai sunt identice cu cele de acum câteva luni. Unele drone au o amprentă tehnică diferită, motoare poziționate altfel și chiar capacități de atac mai avansate.
Ministrul a precizat că unele aparate nu mai sunt doar direcționate să explodeze la impact, ci pot avea încărcături care să lovească alte ținte aflate în apropiere, inclusiv elicoptere. El a subliniat însă că nu acesta a fost cazul dronelor descoperite recent în România.
În opinia sa, soluția este adaptarea continuă a sistemelor de apărare, pentru că și tehnologia folosită de cei care lansează aceste drone evoluează permanent.
„Ceea ce era neadresat acum trei luni, acum o parte este deja adresată. Am găsit soluții. Însă și ceea ce era neadresat acum trei luni diferă de ceea ce este neadresat astăzi, pentru că și tehnologia dronelor împotriva cărora luptăm se îmbunătățește”, a spus Radu Miruță.
Capabilități noi pentru apărarea antiaeriană
Ministrul Apărării a anunțat că România a inclus în programul SAFE anumite capabilități de înzestrare pentru apărarea antiaeriană de la sol. Potrivit acestuia, dacă aceste sisteme ar fi existat deja în stocurile Armatei Române, incidentul de la Galați ar fi putut fi, foarte probabil, interceptat.
Radu Miruță a mai spus că, în zilele următoare, vor fi mutate noi capabilități în zona considerată mai expusă. El a precizat că echipamentele sunt redistribuite din zone unde riscul este foarte scăzut către zone unde riscul este evaluat ca fiind mai mare.
Totodată, ministrul a anunțat că două dispozitive noi urmează să intre în operațiune, fără ca acestea să fie luate din alte zone deja acoperite.
„Mai intră în operație încă două dispozitive noi. Acestea vin să îmbunătățească ceea ce avem acum, nu le mutăm dintr-o altă parte pentru a descoperi o altă zonă”, a explicat oficialul.
România nu este în război, dar riscurile sunt analizate permanent
Întrebat dacă Galațiul ar putea deveni o zonă de risc, Radu Miruță a spus că răspunsul depinde de scenariu. Potrivit acestuia, în majoritatea situațiilor nu există niciun risc direct, însă pot exista scenarii teoretice în care anumite traiectorii ale dronelor să ridice probleme.
Ministrul a subliniat că România nu este o țară aflată în război și că nu există informații care să indice o intenție de atac asupra României.
El a explicat că, de multe ori, dronele care ajung pe traiectorii neprevăzute pot fi aparate de zbor lovite de apărarea antiaeriană ucraineană, deviate de la curs, afectate aerodinamic sau influențate de bruiaj. În astfel de cazuri, ele pot continua să zboare până rămân fără combustibil sau până se prăbușesc.
Ministerul Apărării vrea să dezvolte propriul software pentru drone
Una dintre cele mai importante direcții anunțate de Radu Miruță este dezvoltarea, în interiorul Ministerului Apărării, a unui software dedicat dronelor. Ministrul consideră că România nu trebuie să rămână doar un cumpărător de soluții parțiale, ci trebuie să își dezvolte propria capacitate de integrare și control.
Potrivit acestuia, partea de hardware și mecanică trebuie realizată de firme private, însă personalizarea software-ului pentru nevoile Armatei Române ar trebui făcută în interiorul ministerului.
Radu Miruță a explicat că eficiența unei drone depinde de capacitatea acesteia de a primi și interpreta date: unde să meargă, când să acționeze și ce informații să folosească. Armata Română dispune deja de echipamente care generează astfel de date, precum radare, avioane de luptă, puncte de observație sau tancuri moderne.
Toate aceste informații ar trebui integrate într-un sistem comun, de unde un software specializat să poată extrage rapid datele necesare și să le transmită autonom unei drone.
„Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial”, a spus ministrul.
O echipă de tineri specialiști ar putea lucra la proiect
Radu Miruță a mai anunțat că a început formarea unei echipe pentru dezvoltarea acestui tip de software. Deocamdată, au fost identificați câțiva tineri specialiști, însă ministrul consideră că ideal ar fi ca proiectul să pornească de la o echipă de 20-25 de oameni bine pregătiți tehnic.
El a spus că România are studenți, ingineri și firme capabile să contribuie la un astfel de proiect, iar Ministerul Apărării trebuie să creeze cadrul prin care această expertiză să fie folosită în interesul apărării naționale.
În paralel, firmele care produc drone și sisteme contra-dronă au fost invitate să participe la operațiuni reale, pentru ca tehnologia să fie testată în condiții concrete. Este o premieră pentru Armata Română și un semn că autoritățile încearcă să accelereze adaptarea la un tip de amenințare care a devenit tot mai prezent în regiune.
Mesajul transmis de ministru este că România nu este în pericol direct de război, dar trebuie să își modernizeze rapid sistemele de apărare. Incidentele recente din Galați și Tulcea au arătat că dronele care zboară la altitudine joasă pot crea provocări reale, iar soluțiile trebuie construite atât prin achiziții, cât și prin dezvoltare internă.