Rusia lovește economic Armenia: apa minerală „Djermuk” a fost interzisă, iar importurile au fost suspendate
Autoritățile ruse au decis să interzică vânzarea și să suspende importul apei minerale armenești „Djermuk”, una dintre cele mai cunoscute mărci din Armenia. Măsura a fost anunțată de Rospotrebnadzor și de sistemul național rus de etichetare, potrivit RBC, și vine într-un moment de tensiuni tot mai vizibile între Moscova și Erevan.
Oficial, decizia a fost justificată prin necesitatea unor „măsuri urgente” pentru prevenirea unor posibile riscuri asupra sănătății consumatorilor din Federația Rusă. Autoritatea rusă susține că în apa minerală analizată ar fi fost identificat un conținut prea ridicat de hidrocarbonat, ion asociat clorurilor și sulfaților, iar această compoziție nu ar corespunde informațiilor înscrise pe etichetă. Potrivit Rospotrebnadzor, produsul ar încălca și cerințele regulamentului tehnic al Uniunii Economice Eurasiatice.
În urma verificărilor, de pe piața rusă au fost retrase aproximativ 338.000 de sticle de apă „Djermuk”, provenite din loturi fabricate la datele de 17 februarie 2026 și 5 martie 2026. Reprezentanții sistemului de etichetare au precizat că, până la finalizarea controalelor, produsele nu vor mai ajunge la consumatori.
„Până la încheierea verificării, această apă nu va ajunge în mâinile consumatorilor”, a declarat Revaz Yusupov, director general adjunct al CRPT, operatorul rus al sistemului de etichetare.
Decizia privind apa minerală nu este însă singura măsură luată recent de autoritățile ruse împotriva unor produse armenești. La începutul lunii aprilie, Rosalkogoltabakkontrol a interzis activitatea companiei „Fabrica de coniac din Proshyan”, care importa coniac armean pe piața rusă.
Autoritatea rusă a susținut că în probele analizate ar fi fost găsite tipuri de alcool care nu proveneau din struguri, ceea ce ar însemna că produsul nu corespundea denumirii declarate și nu putea fi considerat coniac. În plus, au fost invocate presupuse încălcări ale normelor tehnice privind producția și depozitarea.
Aceste acțiuni au fost interpretate de unii observatori ca parte a unei presiuni economice mai largi exercitate de Moscova asupra Armeniei, mai ales în contextul deteriorării relațiilor politice dintre cele două state.
Tensiunile s-au accentuat după întâlnirea dintre premierul armean Nikol Pashinyan și Vladimir Putin, desfășurată la Kremlin. În timpul discuțiilor, liderul de la Erevan a transmis un mesaj care a atras atenția: Armenia este o țară democratică, în care accesul la internet și la rețelele sociale nu este restricționat.
„Știți, Armenia este o țară democratică”, a spus Pashinyan. El a subliniat că în Armenia există permanent procese politice active, iar acest lucru a devenit firesc pentru societatea armeană. Premierul a mai afirmat că rețelele sociale sunt complet libere și că nu există nicio restricție asupra lor.
Declarațiile sale au fost percepute ca un contrast direct cu modelul politic promovat de Kremlin, unde libertatea de exprimare, activitatea opoziției și accesul la informație sunt puternic controlate.
În aceeași discuție, Nikol Pashinyan a confirmat și direcția proeuropeană a Armeniei. El a reamintit că Erevanul și-a înghețat participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, structură dominată de Rusia, după ce aceasta nu a intervenit în sprijinul Armeniei în timpul conflictului din Nagorno-Karabah.
La câteva săptămâni după această întâlnire, Moscova a transmis un avertisment dur. Alexei Shevtsov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Armenia nu poate face parte simultan din Uniunea Economică Eurasiatică și din Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, apropierea Erevanului de Bruxelles ar putea obliga Armenia să părăsească structura economică eurasiatică.
Oficialul rus a mers și mai departe, avertizând că o eventuală aderare a Armeniei la Uniunea Europeană ar avea consecințe economice grave. El a susținut că, după cele mai prudente estimări, acest pas ar putea costa Armenia aproximativ 23% din PIB.
Shevtsov a mai afirmat că o asemenea decizie ar duce la reducerea pieței muncii, la creșterea inflației și la o scădere semnificativă a nivelului de trai. În opinia sa, consumul intern al Armeniei ar putea scădea cu peste 20%.
Prin aceste avertismente, Rusia încearcă să transmită un mesaj clar către Erevan: apropierea de Uniunea Europeană ar putea veni cu un preț ridicat. În același timp, măsurile împotriva produselor armenești par să arate că presiunea Moscovei nu se limitează doar la declarații politice, ci se poate transforma rapid în decizii economice concrete.
Pentru Armenia, situația devine tot mai delicată. Pe de o parte, guvernul de la Erevan încearcă să își consolideze relațiile cu Occidentul și să se distanțeze de dependența tradițională față de Rusia. Pe de altă parte, economia armeană rămâne conectată la piața rusă, iar orice restricție impusă de Moscova poate avea efecte importante asupra exportatorilor și producătorilor locali.
Astfel, interzicerea apei minerale „Djermuk” și blocarea importurilor de coniac armean nu par să fie doar simple măsuri tehnice sau sanitare. Ele apar într-un context politic tensionat, în care Armenia își redefinește orientarea externă, iar Rusia încearcă să își păstreze influența asupra unui fost aliat strategic.