Uniunea Europeană analizează o schimbare importantă în modul în care acordă sprijin financiar țărilor aflate în curs de dezvoltare. Statele care susțin Rusia sau Iranul ar putea risca reducerea sau chiar pierderea accesului la anumite fonduri europene, potrivit declarațiilor făcute de Kaja Kallas, șefa diplomației europene.
Oficialul european a vorbit despre această posibilitate înaintea reuniunii miniștrilor pentru dezvoltare din cadrul Uniunii Europene. Kaja Kallas a transmis că Bruxellesul trebuie să își adapteze politica externă la realitățile geopolitice actuale și să țină cont mai mult de propriile interese strategice atunci când decide unde direcționează banii europeni.
„Dacă un partener susține Rusia sau Iranul, trebuie să avem flexibilitatea necesară pentru a ne reevalua colaborarea”, a declarat Kaja Kallas.
Aceasta a precizat că nu se discută, cel puțin în acest moment, despre oprirea totală a ajutoarelor, ci despre o evaluare mai atentă a relațiilor cu statele care se aliniază intereselor unor actori considerați rivali sau adversari ai Uniunii Europene.
„Avem proiecte de sprijinire a țărilor, dar acestea funcționează, de fapt, în interesul concurenților noștri; trebuie să ne gândim cum să remediem această situație”, a mai spus șefa diplomației europene.
Declarațiile vin în contextul în care Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie pentru programul Global Gateway, un plan masiv de investiții estimat la aproximativ 300 de miliarde de euro. Programul are ca scop finanțarea unor proiecte de infrastructură, energie, tehnologie și digitalizare în statele aflate în curs de dezvoltare.
Comisarul european pentru dezvoltare, Josef Síkela, a explicat că investițiile externe nu mai pot fi privite doar ca instrumente de ajutor, ci și ca mijloace strategice prin care Uniunea Europeană își poate consolida influența globală. Potrivit acestuia, politica externă a UE trebuie să devină mai pragmatică și să nu se bazeze exclusiv pe criterii idealiste.
Josef Síkela s-a arătat favorabil ideii ca firmele europene să aibă prioritate în proiectele finanțate prin programele externe ale Uniunii Europene. O astfel de abordare ar însemna că banii europeni ar putea fi folosiți mai mult pentru consolidarea economiei și influenței UE, nu doar pentru finanțarea unor proiecte în afara blocului comunitar.
Oficialii europeni avertizează că Rusia, China și Statele Unite încearcă să își extindă influența la nivel internațional și, în același timp, să slăbească poziția Uniunii Europene. Kaja Kallas a afirmat anterior că marile puteri preferă să negocieze separat cu statele membre, nu cu o Uniune Europeană unită, ceea ce reduce forța de negociere a blocului comunitar.
Programul Global Gateway se concentrează în special pe Africa, unde Uniunea Europeană finanțează proiecte în țări precum Egipt, Kenya, Nigeria, Africa de Sud, Maroc, Senegal și Tunisia. Investițiile vizează infrastructura, energia verde, transporturile, digitalizarea și accesul la materii prime strategice.
În Asia, fondurile europene sunt direcționate către state precum India, Indonezia, Vietnam, Filipine și Bangladesh. În America Latină, printre principalele țări vizate se numără Brazilia, Mexic, Columbia, Chile și Peru.
Prin noua abordare, Uniunea Europeană ar putea condiționa mai strict acordarea fondurilor și ar putea analiza mai atent poziționarea politică a partenerilor săi. Statele care susțin Rusia sau Iranul ar putea fi primele vizate de această schimbare, în contextul în care Bruxellesul încearcă să își protejeze interesele strategice și să își întărească rolul pe scena globală.