Vicepremierul Oana Gheorghiu se află în centrul unui scandal cu miză politică, administrativă și economică, după ce Dragoș Vlad, fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, a depus o plângere penală la DNA. Acuzațiile vizează presupuse presiuni pentru favorizarea unor contracte importante din domeniul digitalizării, în beneficiul grupului german Schwarz.
Ce avere are Oana Gheorghiu: terenuri, casă și venituri de sute de mii de lei. Vicepremierul, prinsă într-un scandal politic cu miză economică
Cazul a provocat deja tensiuni în interiorul coaliției de guvernare și a readus în atenție discuțiile despre influența politică în atribuirea contractelor publice. Scandalul apare într-un moment sensibil pentru Guvern, aflat sub presiunea implementării proiectelor din PNRR și a gestionării fondurilor europene.
Acuzații privind presiuni pentru contracte și informații tehnice
Potrivit plângerii depuse la DNA, Dragoș Vlad susține că ar fi existat solicitări repetate pentru acces la informații tehnice, stadiul unor proiecte și chiar caiete de sarcini înainte ca procedurile oficiale de achiziție să fie publicate.
Fostul șef al ADR afirmă că discuțiile ar fi început în luna ianuarie 2026, în cadrul unor întâlniri la care ar fi participat oficiali guvernamentali și reprezentanți ai grupului Schwarz. Ulterior, spune acesta, solicitările ar fi continuat prin e-mailuri, adrese oficiale și mesaje transmise pe WhatsApp.
Dragoș Vlad a declarat că, în cadrul acestor discuții, i s-ar fi cerut să prezinte stadiul investițiilor din PNRR, situația cloudului guvernamental, proiectele privind competențele digitale și procesul de robotizare a administrației publice.
În centrul controversei se află proiecte majore de digitalizare a administrației, printre care cloudul guvernamental și platforma ghișeul.ro. Aceste investiții sunt evaluate la peste 160 de milioane de lei și sunt finanțate inclusiv din fonduri europene.
Demiterea fostului șef ADR a amplificat scandalul
Tensiunile au crescut după ce Dragoș Vlad a fost demis din funcția de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, pe 4 mai 2026, printr-o decizie semnată de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Această demitere a alimentat speculațiile privind existența unui conflict între cei doi și a transformat cazul într-un subiect politic important. Opoziția cere explicații publice și o anchetă rapidă, în timp ce reprezentanții coaliției încearcă să limiteze efectele scandalului asupra imaginii Guvernului.
Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât România se află într-o perioadă importantă pentru absorbția fondurilor europene și pentru finalizarea reformelor asumate prin PNRR.
Ce avere declară Oana Gheorghiu
Pe lângă acuzațiile politice și administrative, atenția publică s-a îndreptat și către declarația de avere a vicepremierului. Potrivit documentelor oficiale, Oana Gheorghiu deține, împreună cu partenerul său, Corneliu State, mai multe proprietăți în București.
În declarația de avere apar un teren de 1.603 metri pătrați cumpărat în 2005, un teren intravilan de 144 de metri pătrați și o casă de locuit de peste 127 de metri pătrați, achiziționate în 2017.
Vicepremierul a declarat venituri totale de 280.680 de lei în anul 2025. Cea mai mare parte a acestor venituri provine din salariul încasat de la Asociația „Dăruiește Viață”, unde a obținut peste 264.000 de lei anual, echivalentul a aproximativ 22.000 de lei pe lună.
La această sumă se adaugă dividende de aproape 14.000 de lei de la compania Global Group SRL. În declarația de avere mai sunt menționate economii de aproximativ 136.000 de lei în conturi și depozite bancare.
De la activism civic la funcție în Guvern
Oana Gheorghiu a devenit cunoscută publicului ca fondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, organizație implicată în proiecte medicale importante, inclusiv în construirea unui spital pentru copii. De-a lungul timpului, asociația a atras donații și sponsorizări de peste 100 de milioane de euro pentru proiecte din domeniul sănătății.
Intrarea sa în Guvern a venit însă la pachet cu numeroase controverse. O parte dintre liderii politici au contestat numirea ei, invocând declarații și postări mai vechi de pe rețelele sociale, dar și poziționări considerate sensibile în raport cu partenerii externi ai României.
Acum, scandalul legat de presupusele presiuni din zona contractelor de digitalizare pune și mai multă presiune pe vicepremier și pe Guvern. Ancheta urmează să stabilească dacă acuzațiile formulate de fostul șef al ADR au temei sau dacă este vorba despre un conflict administrativ transformat într-o dispută politică majoră.