Ministerul Muncii a publicat proiectul noii Legi a salarizării pentru angajații plătiți din bani publici. Documentul conține noile grile de salarizare, dar și calendarul după care ar urma să fie aplicată reforma în sistemul bugetar.
Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a prezentat acest moment drept unul important pentru schimbarea modului în care sunt stabilite salariile în sectorul public.
Potrivit acestuia, reforma salarizării este așteptată de mulți ani și vine într-un context politic considerat favorabil, după ce partidele ar fi ajuns la un acord de principiu privind aplicarea noii legi.
Dragoș Pîslaru a explicat că România se află într-un moment decisiv pentru finalizarea acestei reforme, subliniind că există un acord politic mediat de Administrația Prezidențială, astfel încât proiectul să aibă șanse reale de a fi adoptat.
Una dintre cele mai importante promisiuni făcute de Guvern este că salariile angajaților din sistemul public nu vor scădea. Ministrul interimar al Muncii a precizat că partidele au convenit asupra unui principiu esențial: niciun venit nu va fi diminuat după aplicarea noii legi.
În același timp, reforma ar urma să fie aplicată unitar, fără excepții create pentru anumite categorii profesionale. Autoritățile susțin că obiectivul este construirea unui sistem mai echilibrat și mai corect pentru toți angajații plătiți din fonduri publice.
Dragoș Pîslaru a atras atenția că aplicarea noii legi trebuie să țină cont și de limitele bugetare. Potrivit acestuia, cheltuielile actuale cu salariile din sectorul public sunt de aproximativ 166 de miliarde de lei, iar anul viitor nu ar trebui să depășească 174 de miliarde de lei. Diferența de 8 miliarde de lei ar urma să reprezinte spațiul bugetar disponibil pentru această reformă.
Ministrul a explicat că una dintre problemele majore ale actualului sistem este existența unor diferențe salariale între angajați care ocupă funcții similare și au atribuții comparabile. În opinia sa, nu este normal ca persoane care desfășoară același tip de muncă să fie remunerate diferit.
După adoptarea Legii 153 din 2017, unele categorii de angajați au beneficiat de majorări suplimentare, în timp ce altele au rămas în urmă. Acest lucru a creat dezechilibre importante în sistemul public, iar noua lege ar trebui să corecteze aceste diferențe.
Reforma urmărește și crearea unui sistem mai predictibil, care să poată fi susținut pe termen lung. Ministrul a subliniat că salarizarea din sectorul public trebuie corelată cu posibilitățile bugetare ale statului, cu deficitul asumat și cu evoluția economiei private.
Un alt obiectiv anunțat este introducerea unor mecanisme mai clare privind performanța și responsabilitatea în administrația publică. Dragoș Pîslaru a arătat că discuțiile despre bonusuri, stimulente și evaluarea performanței există de mult timp, iar noua lege ar trebui să aducă reguli mai clare în această privință.
Printre principalele noutăți ale proiectului se numără introducerea unui salariu de referință cuprins între 4.100 și 4.300 de lei. Această măsură este considerată esențială pentru reorganizarea întregului sistem de salarizare din sectorul public.
Ministrul interimar al Muncii a mai spus că reforma este necesară și pentru a face administrația publică mai atractivă pentru tineri. El a descris sistemul actual drept unul îmbătrânit, în care media de vârstă depășește 40 de ani, motiv pentru care statul trebuie să găsească soluții pentru a atrage noi generații de angajați.