Noua lege a salarizării ar putea aduce majorări pentru peste jumătate dintre angajații din sectorul public. Dragoș Pîslaru a prezentat primele calcule
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni un exemplu de calcul privind modul în care ar putea crește salariile din sectorul public după aplicarea noii Legi a salarizării unitare. Proiectul ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și reprezintă una dintre cele mai importante reforme salariale pregătite pentru angajații plătiți din fonduri publice.
Ministerul Muncii a pus în consultare publică noua lege a salarizării unitare, un document amplu care propune reorganizarea grilelor salariale, limitarea sporurilor și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Autoritățile susțin că obiectivul principal este reducerea diferențelor nejustificate dintre instituții și crearea unui sistem mai clar, mai echilibrat și mai predictibil.
Reforma vizează corelarea mai strictă a veniturilor din administrație cu responsabilitatea funcției, complexitatea muncii și performanța profesională. În același timp, proiectul a deschis deja discuții privind impactul asupra veniturilor diferitelor categorii de bugetari și asupra echilibrului dintre angajații din sistemul public.
În cadrul prezentării, Dragoș Pîslaru a atras atenția asupra diferențelor mari de salarizare existente în prezent pentru funcții similare. Ministrul a explicat că, în administrație și în anumite instituții publice, inclusiv spitale, persoane aflate pe poziții comparabile pot avea venituri foarte diferite.
Acesta a oferit exemple de variații salariale semnificative pentru același tip de funcție, cu diferențe de la 17.000 la 32.000 de lei, de la 16.000 la 29.000 de lei sau de la 10.000 la 22.000 de lei. Potrivit ministrului, aceste diferențe apar chiar în cazul unor funcții încadrate la același grad de salarizare, ceea ce arată dezechilibrele acumulate în sistem.
Dragoș Pîslaru a precizat că toate aceste exemple se referă la funcții reprezentative din gradul de salarizare 9, ceea ce înseamnă că pornesc de la același nivel ierarhic, dar ajung la venituri foarte diferite. Noua lege ar urma să corecteze aceste discrepanțe și să aducă mai multă uniformitate în sistem.
Ministrul Muncii a explicat că impactul reformei nu va fi identic pentru toți angajații din sectorul public. Potrivit estimărilor prezentate, aproximativ 56% dintre salarii ar urma să crească, în timp ce 44% vor rămâne la același nivel.
Dragoș Pîslaru a oferit și un exemplu legat de propria funcție, afirmând că, în cazul salariului de ministru, majorarea ar fi de aproximativ 22%, adică în jur de 2.500 de lei.
Printre categoriile care ar putea beneficia de creșteri semnificative se numără cercetătorii științifici, despre care ministrul a spus că au fost dezavantajați în actualul sistem de salarizare. Potrivit acestuia, noua lege ar corecta situația creată după Legea 153 din 2017, iar cercetătorii ar putea avea o creștere de 45% la salariul de bază și de 31% la salariul brut.
O altă schimbare importantă se referă la modul în care vor fi tratate anumite beneficii salariale. Indemnizația de hrană, de exemplu, ar urma să fie inclusă în salariul de bază, ca parte a noii structuri de calcul.
Ministrul a explicat că va exista și un mecanism de protecție pentru angajații care, în urma recalculării, ar putea ajunge la un venit mai mic. În astfel de situații, diferența va fi acoperită printr-o sumă compensatorie.
Dragoș Pîslaru a oferit un exemplu concret: dacă un angajat are în prezent 12.100 de lei în plată, iar după noua încadrare salariul rezultat este de 11.000 de lei, diferența de 1.100 de lei va fi acordată ca sumă compensatorie. Astfel, autoritățile susțin că veniturile aflate deja în plată nu vor scădea.
Noua lege prevede și limitarea sporurilor la 20%, într-un sistem în care acestea au ajuns să reprezinte o parte importantă din veniturile unor angajați publici. Ministrul a afirmat că zona sporurilor a devenit, în timp, „un fel de sport național” în administrația din România.
Potrivit acestuia, în prezent există 151 de sporuri în sistemul public, iar o parte dintre ele ar urma să fie eliminate. Scopul declarat este simplificarea sistemului și reducerea situațiilor în care veniturile finale diferă foarte mult din cauza unor beneficii suplimentare acordate neuniform.
Un punct important al reformei îl reprezintă introducerea unei valori de referință. Dragoș Pîslaru a explicat că, pentru încadrarea în limita bugetară de 8 miliarde de lei, valoarea de referință propusă este de 4.100 de lei. Aceasta ar urma să fie baza de calcul pentru salariile din noua grilă.
Ministrul a prezentat și un exemplu privind salariul președintelui României, care ar avea cel mai mare coeficient din grilă, respectiv 8. Potrivit calculelor, valoarea de referință de 4.100 de lei înmulțită cu acest coeficient ar duce la un salariu brut de 32.800 de lei, adică aproximativ 19.200 de lei net.
Dragoș Pîslaru a precizat că acest nivel ar fi mai mare decât salariul actual al președintelui României și a subliniat că niciun alt bugetar nu ar trebui să depășească acest prag.
Oficialul a mai explicat că valoarea de referință va putea crește în viitor, însă în funcție de evoluția economiei. Una dintre condiții va fi creșterea PIB-ului nominal, care ar putea permite majorări salariale în sectorul public.
Totuși, ministrul a subliniat că nu va exista o legătură automată prin care salariile să crească exact cu același procent cu care crește PIB-ul. Regula ar funcționa mai degrabă ca o limită: dacă economia nu crește suficient, nici salariile din sectorul public nu vor putea fi majorate peste posibilitățile bugetare.
Proiectul noii Legi a salarizării unitare este una dintre cele mai ample intervenții asupra sistemului de plată din sectorul public din ultimii ani. Reforma încearcă să corecteze dezechilibrele existente, să controleze cheltuielile bugetare și să introducă reguli mai clare pentru venituri, sporuri și performanță.
În același timp, aplicarea noii legi va genera, cel mai probabil, dezbateri intense în perioada următoare, mai ales în rândul categoriilor profesionale care vor analiza dacă noua grilă le aduce majorări, stagnări sau doar o schimbare a modului în care sunt calculate veniturile.