Vladimir Putin a semnat o nouă lege care îi oferă dreptul de a lua „măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor ruși aflați în străinătate, în cazul în care aceștia sunt vizați de urmăriri penale, arestări sau alte acțiuni considerate ostile de Moscova.
Potrivit documentului, autoritățile ruse pot interveni pentru apărarea rușilor din afara granițelor atunci când situațiile respective nu implică Rusia sau instanțe internaționale recunoscute de Federația Rusă.
Una dintre cele mai controversate prevederi ale legii este faptul că forțele armate ruse pot fi desfășurate în afara țării pentru protejarea cetățenilor ruși. Măsura a fost interpretată de unii experți ca un instrument mai degrabă simbolic și intimidant decât unul cu aplicare practică imediată.
Un specialist din cadrul proiectului pentru drepturile omului Pervîi Otdel, organizație clasificată de autoritățile ruse drept „agent străin”, a descris legea drept una probabil „ineficientă, dar amenințătoare”.
Legea a fost adoptată de Duma de Stat pe 13 mai și îi permite președintelui rus să ordone trimiterea de trupe peste hotare pentru „protejarea” cetățenilor ruși care se confruntă cu arestări, procese sau alte forme de persecuție, așa cum sunt ele definite de autoritățile de la Moscova.
Parlamentarii ruși au justificat inițiativa susținând că aceasta face parte dintr-un efort de combatere a unei presupuse campanii de „rusofobie” care, potrivit lor, continuă în străinătate.
Andrei Kartapolov, președintele comisiei de apărare din Duma de Stat, a legat această inițiativă legislativă de cazul lui Alexander Butyagin, un arheolog rus care a fost reținut în Polonia timp de mai multe luni. Acesta fusese acuzat în legătură cu săpături ilegale în Peninsula Crimeea, teritoriu anexat de Rusia în 2014.
Luna trecută, Moscova a anunțat că Butyagin a fost eliberat de autoritățile poloneze în cadrul unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Anterior, o instanță din Polonia se pronunțase în favoarea extrădării sale în Ucraina, unde risca o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare pentru distrugerea unor situri de patrimoniu cultural și pentru pagube estimate la aproximativ 4,6 milioane de dolari.
Noua lege completează o modificare adoptată în aprilie 2023 la legislația federală privind securitatea. Acea modificare îi permitea deja președintelui rus să ia măsuri pentru apărarea Rusiei și a cetățenilor săi atunci când organizații străine sau internaționale adoptă acțiuni considerate contrare intereselor Federației Ruse.
Un expert citat de BBC a comentat ironic efectele acestei legi, întrebându-se dacă state precum Belgia sau Polonia ar putea ezita în viitor înainte de a reține oficiali sau cetățeni ruși vizați de anchete internaționale.
Acesta a amintit, în acest context, de Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, pe numele căreia Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandat de arestare, la fel ca în cazul lui Vladimir Putin. Cei doi sunt vizați de suspiciuni legate de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia.
Prin această lege, Kremlinul transmite un mesaj de forță către Occident și către instituțiile internaționale pe care Moscova nu le recunoaște. Documentul oferă președintelui rus o bază legală internă pentru a justifica eventuale acțiuni externe în numele protejării cetățenilor ruși aflați peste hotare.