Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, în unanimitate, sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan împotriva modificărilor aduse legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea își poate continua traseul către promulgare.
Judecătorii constituționali au analizat atât criticile legate de modul în care legea a fost adoptată în Parlament, cât și obiecțiile privind conținutul acesteia. În final, Curtea a stabilit că prevederile contestate respectă Constituția și nu există motive pentru blocarea actului normativ.
Una dintre cele mai importante modificări vizate de sesizare se referă la posibilitatea ca administratorii și directorii companiilor de stat să își poată deconta anumite cheltuieli făcute în exercitarea mandatului. Este vorba despre cheltuieli de reprezentare, transport, diurnă și cazare, suportate în condițiile prevăzute de lege.
CCR a transmis că reglementarea separată a acestor decontări nu contravine Legii fundamentale. Potrivit Curții, cheltuielile respective sunt legate de exercitarea mandatului și pot fi prevăzute în legislația care stabilește drepturile și obligațiile celor aflați la conducerea întreprinderilor publice.
Președintele Nicușor Dan a reclamat, în sesizarea trimisă Curții, că între forma legii adoptată de Senat și cea votată ulterior de Camera Deputaților ar exista diferențe importante. În opinia sa, aceste modificări ar fi putut încălca principiul bicameralismului, adică regula potrivit căreia ambele Camere ale Parlamentului trebuie să participe real la procesul legislativ.
Judecătorii constituționali au respins însă această critică. CCR a arătat că schimbările introduse de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, nu au schimbat scopul inițial al legii și nu au deturnat sensul proiectului legislativ.
Curtea a explicat că includerea unor noi categorii de cheltuieli care pot fi decontate are legătură directă cu obiectul legii și nu reprezintă o modificare care să justifice constatarea încălcării principiului bicameralismului. În opinia judecătorilor, aceste cheltuieli sunt făcute în scopul exercitării mandatelor și pot fi reglementate de Parlament în cadrul procedurii legislative.
În consecință, CCR a concluzionat că nu se poate vorbi despre o încălcare a principiului constituțional al bicameralismului.
Curtea a analizat și temerile potrivit cărora aceste cheltuieli ar putea fi acordate fără limite clare sau fără control. Judecătorii au precizat că decontarea unor astfel de sume nu înseamnă că ele devin nelimitate și nici că nu vor mai fi verificate de instituțiile competente.
Potrivit CCR, autoritățile responsabile vor putea controla și autoriza în continuare cheltuielile care intră în totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat. De asemenea, acestea vor putea verifica oportunitatea, natura juridică și eventualele limite sau plafoane ale sumelor decontate.
Judecătorii constituționali au subliniat că stabilirea beneficiilor care pot fi incluse într-un contract de mandat, precum și definirea tipurilor de cheltuieli ce pot fi decontate, reprezintă o decizie a legiuitorului. Curtea a precizat că nu are rolul de a înlocui Parlamentul în astfel de opțiuni legislative, atâta timp cât acestea nu încalcă Constituția.
În motivarea sa, CCR a arătat că legea reflectă o opțiune legislativă aflată în marja de libertate a Parlamentului, care poate stabili condițiile și criteriile în care anumite drepturi sau beneficii sunt acordate.
Prin această decizie, președintele Nicușor Dan pierde disputa constituțională privind modificările aduse regulilor de guvernanță corporativă pentru companiile de stat. Legea poate merge mai departe în procedura de promulgare, după ce Curtea Constituțională a decis că prevederile contestate sunt conforme cu Legea fundamentală.