În California, luni seară, o instanță federală a primit un dosar care pune sub semnul întrebării chiar felul în care Meta își tratează angajații de luni bune. Nu e vorba despre salarii sau despre birouri. E vorba despre cine decide, de fapt, cine își pierde locul de muncă.
Douăzeci și șase de oameni, toți foști angajați ai companiei conduse de Mark Zuckerberg, au depus un proces la tribunalul federal din Oakland. Toți au ales să rămână anonimi. Motivul spun ei că îl vor lăsa să vorbească instanța.
Povestea începe cu una dintre cele mai dure runde de disponibilizări din istoria recentă a companiei. La începutul anului, Meta a anunțat că intenționează să reducă forța de muncă globală cu 10 procente, adică aproape 8.000 de persoane, disponibilizări care au început în luna mai și care, potrivit companiei, urmau să continue în valuri.
Pentru mulți dintre cei afectați, vestea a venit ca un șoc. Pentru alții, spun avocații reclamanților, nu a fost deloc întâmplătoare.
Cei 26 de reclamanți susțin că Meta nu a lăsat decizia exclusiv pe umerii managerilor. În actul depus la tribunal, ei acuză compania că s-a bazat pe un software construit pe inteligență artificială pentru a stabili cine rămâne și cine pleacă.
Problema, spun ei, nu e algoritmul în sine. Problema e ce a măsurat.
Potrivit dosarului, sistemul ar fi analizat factori precum productivitatea și modul în care angajații au folosit instrumentele de inteligență artificială la locul de muncă. Sună tehnic, aproape neutru. Numai că, în practică, aceste criterii i-ar fi dezavantajat sistematic pe cei care au lipsit de la birou din motive medicale.
Concediu de boală. Concediu de maternitate. Perioade de recuperare după o intervenție chirurgicală. Toate, potrivit reclamanților, s-au tradus în scoruri mai mici de productivitate, iar scorurile mai mici s-au tradus, la rândul lor, în concedieri.
Reclamanții provin din șase state americane, printre care California și New York, plus Districtul Columbia. Acuzațiile lor nu sunt formulate la întâmplare, ci se sprijină pe legi federale și statale clare, care interzic discriminarea sau represaliile împotriva angajaților cu dizabilități, a celor care iau concediu medical sau a femeilor însărcinate.
Nimeni nu s-a grăbit să confirme public detaliile din interiorul companiei.
Meta, prin vocea unui purtător de cuvânt, a răspuns marți acuzațiilor și a fost categorică: susținerile reclamanților nu au temei. “Deciziile privind managementul forței de muncă și organizarea au fost și sunt luate de oameni, nu de inteligența artificială”, a declarat reprezentantul companiei.
E o negare fermă. Dar procesul de la Oakland nu se va rezolva printr-o simplă declarație de presă.
Avocații care reprezintă cei 26 de foști angajați vor trebui să demonstreze în instanță legătura directă dintre folosirea sistemului AI și impactul disproporționat asupra persoanelor cu afecțiuni medicale. Meta, la rândul ei, va trebui să explice exact ce rol a jucat inteligența artificială în procesul de evaluare a angajaților, dincolo de declarațiile generale transmise presei.
Cazul vine într-un moment sensibil pentru companie. Meta a investit sume enorme în dezvoltarea inteligenței artificiale în ultimii ani, iar concedierile masive din 2026 au fost prezentate oficial ca parte a unei strategii de eficientizare, menită să realoce resurse către proiectele de AI.
Pentru angajați, discursul despre eficiență și inovație a sunat, la momentul respectiv, ca un semnal de alarmă mai degrabă decât ca o promisiune. Acum, procesul depus la Oakland transformă acel disconfort într-o bătălie juridică concretă.
Rămâne de văzut dacă instanța va considera că folosirea unor algoritmi de evaluare a productivității, fără ajustări pentru absențele medicale, echivalează cu discriminare instituționalizată sau doar cu o eroare de proiectare a unui sistem intern. Diferența, pentru cei 26 de reclamanți, nu e deloc una teoretică.
Compania va trebui să depună răspunsul oficial în instanță în perioada următoare, iar procesul se anunță unul de durată, cu potențial să stabilească un precedent pentru modul în care marile corporații folosesc inteligența artificială în deciziile legate de resurse umane.