Sute de pensionari din România au trăit ani la rând cu impresia că au avut noroc. Pensii mai mari, calculate corect, gândeau ei.
Realitatea era alta. În spatele acelor sume mai generoase se afla o rețea bine pusă la punct, care a funcționat ani în șir fără să fie descoperită.
DIICOT a intrat acum în scenă. Și a scos la iveală un mecanism care a lăsat statul cu un prejudiciu de aproximativ 7 milioane de lei.
Anchetatorii au făcut zeci de percheziții în București și în alte județe. Rezultatul: dosarul unei grupări acuzate că a fabricat vechime în muncă pentru sute de oameni, contra unor sume importante de bani.
Potrivit procurorilor, gruparea nu avea un lider clasic, ci funcționa mai degrabă ca o rețea de complicități între oameni care se cunoșteau și își împărțeau rolurile. Printre cei implicați se numărau și funcționari publici, esențiali pentru ca schema să funcționeze fără să dea semne de alarmă.
Mecanismul, spun anchetatorii, era simplu în teorie, dar avea nevoie de acces la sistem pentru a funcționa în practică.
Persoanele interesate să își mărească pensia plăteau sume mari pentru adeverințe false de vechime în muncă. Aceste documente, care în mod normal ar trebui să reflecte perioade reale de activitate, erau fabricate și introduse în dosarele de pensie ca fiind autentice.
„Nimeni nu s-a grăbit să explice cum au trecut aceste documente prin filtrele obișnuite de verificare.” Este întrebarea care revine constant în acest dosar.
Potrivit anchetatorilor, pentru o singură decizie favorabilă, sumele plătite de beneficiari ajungeau și la 50.000 de lei. Bani care, evident, nu apăreau nicăieri în actele oficiale.
Numărul persoanelor implicate depășește 860, conform datelor din dosar. Nu este vorba despre câțiva pensionari izolați, ci despre un fenomen extins, care s-a derulat pe o perioadă lungă de timp.
Casa de Pensii București a fost una dintre instituțiile vizate direct de percheziții. Aici ar fi fost introduse și validate documentele falsificate, cu ajutorul unor angajați care aveau acces direct la sistemul de evidență a vechimii în muncă.
Problema e că, fără complicitate din interior, o astfel de schemă nu ar fi putut funcționa opt ani la rând.
Anchetatorii estimează că rețeaua a fost activă timp de mai mulți ani, perioadă în care sute de dosare au trecut nedetectate prin sistemul de verificare. Abia acumularea de suspiciuni și sesizări a dus la declanșarea anchetei DIICOT.
În cadrul acțiunii au fost efectuate percheziții la aproximativ 30 de adrese, în București și în alte localități, potrivit surselor din anchetă. Polițiștii și procurorii au ridicat documente, dispozitive electronice și alte probe considerate relevante pentru dosar.
Prejudiciul cauzat bugetului asigurărilor sociale, potrivit estimărilor din acest moment, se ridică la aproximativ 7 milioane de lei. Suma nu este definitivă, iar anchetatorii spun că ar putea crește pe măsură ce ancheta avansează.
Persoanele cercetate riscă acuzații grave: constituirea unui grup infracțional organizat, fals și uz de fals în declarații, precum și instigare la fals informatic, în cazul funcționarilor implicați direct în operațiune.
Banii există. Dar nu toată lumea știe cu ce vin la pachet.
Pentru pensionarii implicați, consecințele pot fi la fel de dure ca cele penale. Recalcularea pensiilor obținute pe baza documentelor false ar putea însemna returnarea sumelor primite ilegal de-a lungul anilor.
Autoritățile nu au exclus posibilitatea ca numărul persoanelor cercetate să crească, pe măsură ce anchetatorii verifică toate dosarele suspecte identificate până acum. Casa Națională de Pensii Publice a fost informată despre situație și urmează să colaboreze cu procurorii pentru identificarea completă a cazurilor afectate.
Rămâne de văzut câți dintre cei 860 vor păstra pensiile mărite și câți vor trebui să returneze banii primiți ani la rând, fără să știe, spun ei, cu ce anume au fost plătiți.