După eliminarea statutului de coasigurat, mii de români s-au trezit brusc fără acces la servicii medicale gratuite, fiind nevoiți să apeleze la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) pentru tratamente care, până de curând, erau acoperite integral de sistemul public de sănătate. Situația a generat confuzie, nemulțumiri și presiune suplimentară asupra spitalelor, însă specialiștii atrag atenția că există mecanisme legale prin care persoanele afectate pot redeveni asigurate, fără a fi obligate să plătească contribuții sau să ajungă la urgență pentru probleme minore.
Ce prevede noua lege care a eliminat coasigurații
Modificările au fost introduse prin Legea nr. 141/2025, intrată în vigoare la 1 septembrie 2025, și au vizat eliminarea statutului de coasigurat din sistemul public de sănătate. Până acum, persoanele fără venituri – în special soții, soțiile, părinții sau alți membri de familie aflați în întreținerea unei persoane angajate – puteau beneficia automat de asigurare medicală prin contribuțiile plătite de titular.
Scopul declarat al noii legi a fost acela de a înlătura situațiile în care persoane fără contribuții directe beneficiau de aceleași servicii medicale ca și contribuabilii activi, însă măsura a avut un efect imediat: mii de români au pierdut peste noapte accesul la servicii medicale de bază.
Consecința directă a fost o aglomerare accentuată în UPU-urile din întreaga țară, unde mulți dintre foștii coasigurați se prezintă acum pentru afecțiuni ușoare, doar pentru a primi tratament gratuit, neavând altă opțiune în lipsa asigurării.
Bolnavii cronici – exceptați temporar de la excludere
Autoritățile au anunțat însă că persoanele cu boli cronice, înscrise în programele naționale de sănătate, vor continua să beneficieze de tratamente gratuite până la 31 decembrie 2025, chiar dacă nu contribuie la sistem.
„Cei care nu au nicio formă de asigurare, dar sunt bolnavi cronici și incluși într-un program național de sănătate, pot obține o adeverință de la medicul curant. Cu acest document, sunt înregistrați ca asigurați și beneficiază de servicii medicale, atât pentru boala de bază, cât și pentru alte afecțiuni, până la 31 decembrie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2026 se vor stabili noi reglementări”, a explicat Alina Muștiata, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani, într-o declarație acordată Adevărul.
Cu alte cuvinte, pacienții cronici nu trebuie să se teamă că își vor pierde complet accesul la tratamente, atâta timp cât pot prezenta adeverința eliberată de medicul curant care atestă includerea într-un program național (diabet, cancer, insuficiență renală, boli cardiovasculare etc.).
Alte modalități de a obține calitatea de asigurat
În afara pacienților cronici, legea prevede și alte căi legale pentru dobândirea calității de asigurat, fără plata directă a contribuțiilor lunare:
- Persoanele cu venit minim de incluziune (ajutor social) – Cei care beneficiază de sprijin financiar de la stat sunt automat asigurați în sistemul public de sănătate.
„Aceste persoane sunt asigurate prin reținerea contribuției la sursă, de către plătitorul de venit. Practic, statul achită contribuția în locul lor, astfel încât să nu rămână fără acoperire medicală”, a explicat reprezentanta CJAS Botoșani. - Persoanele care doresc să se asigure individual – Cei care nu se încadrează în categoriile protejate pot obține statutul de asigurat prin depunerea unei declarații la ANAF și plata voluntară a contribuției la sănătate (CASS). Procedura este simplă și poate fi realizată oricând, chiar și retroactiv, pentru a beneficia imediat de servicii medicale.
Astfel, fostele persoane coasigurate au trei opțiuni principale pentru a-și recăpăta accesul la sistemul medical:
- includerea într-un program național de sănătate (pentru bolnavii cronici);
- obținerea venitului minim de incluziune (pentru persoanele cu situație materială dificilă);
- încheierea unei asigurări individuale prin ANAF.
Impactul asupra sistemului medical și soluțiile propuse
Deși măsura eliminării coasiguraților a fost justificată prin necesitatea disciplinării fiscale și creșterii echității în sistem, în practică, aceasta a generat un efect invers – un val de pacienți neasigurați care a pus presiune pe spitale, în special pe serviciile de urgență.
În multe cazuri, oamenii ajung la UPU cu probleme banale, precum viroze sau afecțiuni cronice minore, dar care nu pot fi tratate în ambulatoriu fără asigurare medicală. Medicii avertizează că această situație riscă să blocheze activitatea secțiilor de urgență și să crească timpul de așteptare pentru cazurile grave.
Specialiștii în politici de sănătate recomandă informarea rapidă a populației cu privire la modalitățile legale de reînregistrare în sistem, pentru a preveni astfel de blocaje și pentru a proteja pacienții vulnerabili.
Ce urmează după 2025
Guvernul a anunțat că, până la sfârșitul anului 2025, va analiza efectele eliminării statutului de coasigurat și va decide dacă vor fi introduse noi forme de protecție socială pentru persoanele fără venituri, în special pentru vârstnici și pentru cei cu probleme de sănătate cronică.
Totodată, este posibil ca sistemul de asigurări să fie reformulat, prin crearea unui fond de incluziune medicală, care să asigure accesul minim la servicii de bază pentru toate categoriile de populație, indiferent de contribuție.
Concluzie
Eliminarea statutului de coasigurat a adus schimbări majore pentru sute de mii de români, însă nu înseamnă pierderea definitivă a accesului la sistemul public de sănătate. Există soluții legale și temporare, iar statul garantează, cel puțin până la 31 decembrie 2025, accesul la servicii medicale pentru categoriile vulnerabile.
Prin urmare, românii care au fost afectați de această modificare trebuie să se informeze, să ceară adeverințele necesare de la medicii curanți sau să se adreseze autorităților fiscale pentru reactivarea statutului de asigurat, evitând astfel aglomerația și riscurile generate de prezentarea nejustificată la urgență.