Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a explicat într-un interviu acordat TVR Info care au fost argumentele juridice care au stat la baza uneia dintre cele mai contestate hotărâri din ultimii ani: anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Potrivit acesteia, decizia CCR nu a fost una arbitrară, ci s-a bazat pe încălcări grave ale Constituției și pe elemente care țin direct de competența Curții.
Șefa CCR a spus că la baza hotărârii au stat trei motive esențiale: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, afectarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea gravă a regulilor privind finanțarea campaniei electorale. În opinia sa, toate aceste argumente sunt solid ancorate în Constituție și au fost detaliate în hotărârea Curții.
Simina Tănăsescu a susținut că decizia a trecut și prin filtre importante de evaluare la nivel european, făcând trimitere la reacțiile și analizele care au urmat după anularea scrutinului. În același timp, ea a explicat că unele dintre informațiile decisive nu erau cunoscute înainte de primul tur și au devenit accesibile abia după desecretizarea unor documente, moment care a schimbat substanțial datele problemei.
Întrebată de ce nu s-a intervenit mai devreme, președinta CCR a răspuns că instituția nu avea la dispoziție toate elementele necesare înainte de acel moment. Ea a subliniat că nici Curtea, la fel ca întreaga societate, nu cunoștea toate informațiile relevante și că anumite documente au intrat în spațiul public abia ulterior, printr-o procedură fără precedent.
Unul dintre detaliile care au cântărit greu în analiză a fost apariția informațiilor privind o campanie electorală cu o creștere spectaculoasă de vizibilitate, în condițiile în care cheltuielile declarate erau inexistente sau apropiate de zero. Potrivit șefei CCR, acest aspect a ridicat semne de întrebare serioase și a fost analizat strict din perspectiva respectării normelor constituționale și electorale.
Simina Tănăsescu a recunoscut că hotărârea nu a fost una ușoară și nici una pe care judecătorii constituționali și-ar fi dorit să o ia, însă a insistat că a fost o decizie asumată, construită pe baza informațiilor disponibile și a obligațiilor pe care Curtea le are în protejarea ordinii constituționale.
Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie 2024 anularea alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces electoral, într-o hotărâre fără precedent în România. Decizia a fost luată în contextul apariției unor documente desecretizate și al suspiciunilor privind influențarea externă a procesului electoral, iar ulterior Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins contestația formulată de Călin Georgescu împotriva anulării scrutinului.