La aeroportul din Tulcea, tăblițele electronice cu zboruri stau, de multă vreme, degeaba. Nu apare nicio cursă. Nici o oră de decolare. Doar liniște, pe un terminal construit cu bani europeni, unde pista se întinde spre orizont fără să fie folosită.
Cineva, totuși, a decis recent că acest loc are nevoie de mai mulți angajați.
Aeroportul Internațional „Delta Dunării” din Tulcea a înregistrat doar 38 de pasageri în primele cinci luni ale acestui an, potrivit datelor oficiale. Un număr atât de mic, încât pare mai degrabă o eroare de calcul decât traficul unui aeroport internațional. Dar nu e o eroare.
Este realitatea unui proiect de 70 de milioane de euro, bani europeni, care ar fi trebuit să transforme Tulcea în poarta de acces spre Delta Dunării. În schimb, a devenit unul dintre cele mai discutate exemple de risipă din administrația publică românească.
Terminalul are 9.300 de metri pătrați. Trei filtre de securitate. Șase cabine pentru Poliția de Frontieră. Cinci ghișee de check-in. Capacitatea declarată este de 400 de pasageri pe oră.
Numărul real de călători, în schimb, se măsoară de multe luni în unități, nu în sute.
Problema e că cifrele nu sunt un accident izolat. Anul trecut, aeroportul a înregistrat puțin peste 8.170 de pasageri în total, plasându-se constant pe ultimul loc la nivel național în ceea ce privește traficul aerian. În 2024, au fost doar 1.600 de pasageri pe tot anul. Iar în noiembrie 2025, potrivit unor date publicate de presă, traficul a fost, pur și simplu, zero.
Instituția are 50 de angajați, conform unor surse recente, alături de personalul Vămii, al Poliției de Frontieră și al structurilor de control antiterorist, care își desfășoară activitatea în aceeași clădire, indiferent dacă avioanele vin sau nu.
Directorul aeroportului este Stoian Vâlcu, un pensionar fără experiență anterioară în managementul aeroportuar, care a fost, în 2019, vicepreședinte al organizației județene PSD Tulcea. Instituția funcționează ca regie autonomă, în subordinea Consiliului Județean Tulcea, condus de Horia Teodorescu, tot din partea PSD.
Nimeni nu s-a grăbit să explice de ce, în aceste condiții, salariile și indemnizațiile conducerii au crescut, nu au scăzut.
Potrivit unei sesizări depuse la Parchetul European de către Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), membrii Consiliului de Administrație al aeroportului și-au triplat indemnizațiile în 2025. Suma brută anuală per membru a crescut de la 28.980 de lei în 2024 la 69.828 de lei în 2025. Cel mai mare salariu brut din instituție ajunge la 16.582 de lei lunar, iar directorul general încasează peste 21.000 de lei brut pe lună.
Cheltuielile totale cu personalul au ajuns la 4,1 milioane de lei în 2024, aproape dublu față de 2022.
„Statul român a investit, în ultimii ani, nu mai puțin de 70 de milioane de euro, bani europeni, pentru modernizarea Aeroportului Internațional Delta Dunării din Tulcea, care deservește în medie 7 pasageri pe lună”, a transmis FACIAS într-un comunicat remis presei.
Fundația a lansat, în acest context, campania „Închideți Robinetul Risipei”, prin care atrage atenția asupra modului în care sunt gestionate fonduri publice și europene la nivelul unor instituții cu activitate aproape inexistentă.
Banii există. Dar nu toată lumea știe cu ce vin la pachet.
Conducerea aeroportului, în paralel, susține că lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Instituția are în vedere lansarea unei curse internaționale regulate către Roma, cu retur, iar documentația necesară se află deja la Comisia Europeană, în vederea publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
„La data prezentei, documentația aprobată prin Hotărârea Consiliului Județean Tulcea nr. 16 din 23 februarie 2026 se află la Comisia Europeană, în vederea publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. După publicare vor putea fi demarate procedurile legale privind atribuirea obligației de serviciu public pentru operarea zborurilor regulate pe ruta Tulcea (TCE) – Roma (ROM) și retur”, a declarat directorul Stoian Vâlcu, într-un răspuns oficial datat din luna mai.
Cursa Tulcea-Roma ar urma să opereze de două ori pe săptămână, timp de 30 de luni. Costul acestui program, doar pentru anul în curs, este de 9,5 milioane de lei, sub formă de compensații acordate de Consiliul Județean Tulcea pentru susținerea rutei.
Sumele cresc semnificativ în anii următori. Pentru intervalul 2027-2029, sunt prevăzute compensații anuale de 18 milioane de lei, aproape dublu față de nivelul din acest an. În total, Consiliul Județean Tulcea estimează că va aloca circa 63,5 milioane de lei din bugetul județului doar pentru acest program de compensații.
La aceste sume se adaugă subvențiile obișnuite de funcționare a aeroportului, care ajung la aproximativ 11 milioane de lei pentru acest an. Suma va crește la peste 12,7 milioane de lei în 2027 și la aproximativ 14,5 milioane de lei anul următor, potrivit estimărilor bugetare ale administrației județene.
Un detaliu, însă, complică planul cu Roma. Din toamnă, tot pe această rută va opera și Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, mult mai apropiat de fluxurile turistice consacrate.
Întrebată cum intenționează să convingă turiștii să aleagă Tulcea, în contextul proximității față de granița cu Ucraina, zonă marcată de conflictul militar, conducerea aeroportului a răspuns că decizia „aparține exclusiv pasagerilor”.
„În ceea ce privește alegerea aeroportului de plecare, aceasta aparține în mod exclusiv pasagerilor, în funcție de propriile criterii, precum accesibilitatea, programul zborurilor, costurile și alte considerente personale”, a transmis instituția, fără a detalia vreo strategie concretă de atragere a călătorilor.
Reprezentanții aeroportului au adăugat că Tulcea „poate reprezenta o opțiune pentru pasagerii din zona de nord-est a României și din regiunile învecinate, inclusiv pentru cei care apreciază proximitatea față de punctele de trecere a frontierei”.
Pentru moment, tăblițele de zbor rămân, în cea mai mare parte a timpului, goale. Iar întrebarea care rămâne deschisă nu este dacă vor decola vreodată avioanele spre Roma, ci cine va plăti, în final, nota de plată pentru toți acești ani de așteptare.