Controale pentru românii fără asigurare obligatorie la locuință. Peste 7 milioane de proprietari ar putea fi vizați
În România există aproape 10 milioane de locuințe, însă numai o parte dintre acestea sunt protejate printr-o poliță obligatorie de asigurare. Datele arată că aproximativ 2,4 milioane de case și apartamente au o astfel de asigurare, deși legea prevede că toți proprietarii trebuie să o încheie.
Autoritățile vor să reducă semnificativ numărul locuințelor neasigurate, iar în perioada următoare verificările ar urma să devină mult mai eficiente. Nu va mai fi vorba doar despre controale clasice, ci despre un sistem digital prin care instituțiile vor putea verifica mai ușor dacă o locuință are sau nu poliță obligatorie.
În acest context, peste 7 milioane de proprietari care nu au încheiat asigurarea PAD riscă sancțiuni.
Cât costă asigurarea obligatorie pentru locuință

Polița obligatorie de asigurare a locuinței, cunoscută drept PAD, are un cost anual diferit în funcție de tipul construcției.
Pentru locuințele de tip A, adică imobile construite din materiale mai rezistente, costul este de 130 de lei pe an, iar suma maximă asigurată este de 100.000 de lei.
Pentru locuințele de tip B, construite din materiale mai puțin rezistente, polița costă 50 de lei pe an, iar suma maximă asigurată este de 50.000 de lei.
Chiar dacă suma nu este una mare, gradul de acoperire rămâne redus. Tocmai de aceea, specialiștii atrag atenția că această poliță nu trebuie confundată cu o asigurare completă a locuinței.
Cum vor fi verificați proprietarii care nu au asigurare
Statul pregătește o metodă mai rapidă de verificare a locuințelor care nu sunt asigurate. Procesul ar urma să fie digitalizat, prin colaborarea mai multor instituții.
Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, instituția care gestionează polițele PAD, va pune la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne informații privind existența asigurărilor obligatorii. Datele vor fi transmise electronic, prin sisteme informatice securizate sau pe baza unor protocoale încheiate între MAI, ASF și PAID.
Astfel, autoritățile vor putea identifica mai ușor proprietarii care nu respectă obligația legală. În prezent, din cele peste 9,7 milioane de locuințe înregistrate în România, doar aproximativ 2,4 milioane sunt asigurate obligatoriu. Diferența este uriașă, iar milioane de proprietari se află în situația de a putea fi amendați.
PAD este obligatorie, dar nu acoperă toate riscurile
Mulți proprietari cred că, odată ce au încheiat polița PAD, locuința lor este protejată în orice situație. În realitate, asigurarea obligatorie acoperă doar trei riscuri majore: cutremurul, inundațiile naturale și alunecările de teren.
Aceasta înseamnă că multe dintre problemele obișnuite care pot apărea într-o locuință nu sunt incluse. Polița PAD nu acoperă, de exemplu, incendiile, furturile, avariile la instalații, scurtcircuitele, pagubele produse vecinilor sau distrugerile provocate de alte incidente casnice.
Din acest motiv, brokerii de asigurări recomandă ca PAD să fie completată cu o poliță facultativă. Asigurarea obligatorie poate fi un prim pas, dar nu reprezintă o protecție completă.
Marius Constantinescu, director de daune în asigurări, atrage atenția că PAD nu trebuie privită ca o soluție suficientă pentru orice problemă. Diferența se vede abia atunci când apare o daună, iar proprietarul descoperă ce poate recupera, unde poate locui temporar și ce cheltuieli trebuie să suporte din propriul buzunar.
Potrivit acestuia, PAD este un instrument util și accesibil, dar nu acoperă niciodată prejudiciul real al unei locuințe.
Ce nu acoperă polița obligatorie
Una dintre cele mai mari confuzii este aceea că PAD ar permite proprietarului să își reconstruiască locuința sau să își recupereze integral pierderile după o daună. În realitate, despăgubirile sunt limitate, iar acoperirea se aplică doar pentru cele trei riscuri prevăzute de lege.
Problema reală apare în ziua următoare producerii unei daune. Proprietarul trebuie să știe dacă are unde să stea, dacă poate repara rapid locuința, dacă poate înlocui bunurile distruse și dacă poate acoperi pagubele provocate altor persoane.
În viața de zi cu zi, cele mai multe daune nu sunt produse de cutremure sau alunecări de teren, ci de situații mult mai frecvente. O țeavă spartă, un incendiu pornit de la un aparat electric, un scurtcircuit, o daună provocată vecinului sau un furt pot genera costuri mari și probleme greu de gestionat.
Pentru astfel de situații, o poliță facultativă poate oferi o protecție mult mai apropiată de nevoile reale ale unei familii.
Ce poate acoperi o poliță facultativă
O asigurare facultativă a locuinței poate include mai multe tipuri de protecție, în funcție de contractul ales și de suma asigurată. Printre acoperirile care pot fi incluse se numără daunele provocate de instalațiile de apă, furtul, vandalismul, răspunderea față de vecini, echipamentele electrice afectate, spargerea geamurilor sau deteriorarea unor bunuri de valoare, în anumite limite stabilite prin poliță.
Un element important poate fi și cazarea temporară. Această acoperire contează mai ales atunci când locuința nu mai poate fi folosită imediat după producerea unei daune, iar proprietarul are nevoie de un spațiu în care să stea până la finalizarea reparațiilor.
Astfel, polița facultativă nu înlocuiește asigurarea obligatorie, ci o completează. PAD rămâne o obligație legală și oferă o protecție minimă în caz de dezastre naturale, însă pentru riscurile obișnuite ale unei locuințe este nevoie de o asigurare mai amplă.
Proprietarii trebuie să fie atenți la obligațiile legale
Creșterea numărului de verificări și digitalizarea controalelor ar putea schimba modul în care sunt identificați proprietarii fără asigurare obligatorie. Dacă până acum mulți au ignorat această obligație, autoritățile vor putea verifica mai rapid situația fiecărei locuințe.
Pentru proprietari, mesajul este clar: polița PAD este obligatorie, costă relativ puțin și poate evita o amendă. Totuși, cei care vor o protecție reală pentru casă trebuie să înțeleagă limitele acestei asigurări și să ia în calcul o poliță facultativă, adaptată riscurilor de zi cu zi.