România numără în prezent aproape 4,7 milioane de pensionari, potrivit celui mai recent raport al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Deși cifra totală a beneficiarilor sistemului public pare stabilă față de anii trecuți, realitatea din spatele statisticilor arată un sistem marcat de discrepanțe majore. În timp ce o parte dintre pensionari au venituri care le permit un trai decent, mulți alții se luptă lunar să acopere strictul necesar.
Situația actuală a pensionarilor. Evoluția pensiei medii
La finalul lunii octombrie 2025, România avea 4.692.612 pensionari, cu 198 mai puțini decât în septembrie. Această fluctuație minoră este considerată normală și reflectă dinamica naturală a sistemului.
Pensia medie națională a ajuns la 2.775 de lei, o creștere aproape simbolică de doar 2 bani față de luna precedentă. Deși majorarea este neglijabilă, ea indică o stabilizare a pensiilor după ajustările din 2024.
Statul a plătit în luna octombrie o sumă totală de 13,021 miliarde de lei pentru pensii, sumă care arată clar presiunea uriașă asupra bugetului public. Fondurile provin atât din contribuțiile salariaților, cât și din subvenții bugetare — o necesitate în contextul dezechilibrului tot mai evident dintre numărul de angajați activi și pensionari.
Pensionarii din agricultură: cei mai vulnerabili din sistem
Din totalul de aproape 4,7 milioane de pensionari, peste 540.000 provin din agricultură. Aceștia rămân cea mai expusă categorie din punct de vedere financiar.
- Pensia medie în agricultură: doar 720 de lei, de aproape 4 ori mai mică decât media națională.
Diferența uriașă se explică prin:
- perioade incomplete de cotizare
- venituri reduse în timpul activității
- lipsa contractelor de muncă în trecut
- munca sezonieră, neînregistrată oficial
Acești pensionari sunt printre cei mai afectați de sărăcie, depinzând adesea de ajutorul familiei, sprijin local sau mici activități ocazionale pentru a supraviețui.
CNPP atrage atenția că problema este una structurală, rezultată din realitățile economice ale ultimelor decenii.
Pensionarii la limită de vârstă – majoritatea beneficiarilor
Cel mai numeros segment rămâne cel al pensionarilor la limită de vârstă:
- 3.775.635 persoane, dintre care
- 2.156.560 sunt femei.
Pensia medie pentru această categorie este de 3.104 lei. Chiar dacă suma permite o stabilitate relativă, ea este insuficientă pentru a acoperi costurile tot mai mari ale traiului zilnic, în special în orașele mari.
Situația pe tipuri de pensii: diferențe mari între categorii
Datele CNPP arată un sistem fragmentat, cu venituri foarte diferite în funcție de categoria de pensionare:
- Pensie anticipată: 2.552 beneficiari, media 3.656 lei
- Pensie anticipată parțială: 69.543 beneficiari, media 2.620 lei
- Pensie de invaliditate: 399.873 persoane
- gradul I: 45.934 beneficiari, media 964 – 1.102 lei
- Pensie de urmaș: 443.911 persoane, media 1.501 lei
- Ajutor social pentru persoane fără venit minim: doar 98 de beneficiari, media 540 lei
Acesta este segmentul cu adevărat critic — oameni care nu ating nici măcar nivelul minim de subzistență.
Inechitățile persistă. Sistemul are nevoie de reforme profunde
Prăpastia dintre categoriile de pensionari se adâncește. Diferențele cele mai mari se observă între:
- pensionarii cu contribuții complete, venituri mari în perioada activă (peste 4.000 lei lunar)
- pensionarii din agricultură, urmașii și persoanele cu invaliditate — cu venituri care nu acoperă nici nevoile de bază
În acest context, autoritățile discută periodic măsuri pentru reducerea acestor inegalități, însă sustenabilitatea bugetară rămâne o provocare serioasă.
Chiar dacă numărul total de pensionari scade ușor, presiunea financiară asupra sistemului de pensii crește, în special din cauza raportului tot mai dezechilibrat dintre angajați activi și beneficiari. România se află astfel în fața unei realități care necesită decizii curajoase și reforme durabile.