Ceea ce pare, la prima vedere, o simplă pișcătură de țânțar, poate ascunde în unele cazuri riscuri serioase pentru sănătate. Deși mic în dimensiuni, țânțarul poate avea un impact disproporționat, fiind vector pentru multiple virusuri periculoase. Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra pericolelor reale pe care le pot implica aceste înțepături aparent banale.
Ce se întâmplă când un țânțar înțeapă
Înțepătura de țânțar nu provoacă durere imediată deoarece insecta injectează salivă care conține substanțe anticoagulante și analgezice. Acestea împiedică coagularea sângelui și reduc disconfortul local. Totuși, tocmai aceste substanțe provoacă reacția alergică: mâncărime, roșeață și ușoară umflare.
Problema reală apare atunci când, odată cu salivă, țânțarul transmite virusuri sau bacterii. Printre cele mai cunoscute infecții transmise de țânțari se numără: virusul West Nile, Zika, Chikungunya și Dengue. Deși majoritatea înțepăturilor sunt inofensive, anumite persoane – în special vârstnicii, copiii mici și cei cu imunitate scăzută – pot dezvolta complicații.
De exemplu, virusul West Nile poate afecta sistemul nervos central, ducând la meningită sau encefalită. Simptomele pot include: febră ridicată, dureri intense de cap, rigiditate a gâtului, sensibilitate la lumină sau confuzie. Aceste manifestări apar, de regulă, la câteva zile după contactul infectant și necesită intervenție medicală imediată.
Semnale de alarmă după o înțepătură de țânțar
Dr. Tudor Ciuhodaru subliniază că orice episod de febră inexplicabilă, greață, vărsături, cefalee severă sau stare generală alterată survenit la scurt timp după o înțepătură de insectă trebuie evaluat de un medic. Diferența dintre o simplă reacție locală și o infecție virală gravă nu poate fi făcută fără investigații de specialitate.
Cum ne protejăm eficient
- Evitați expunerea la orele de vârf ale activității țânțarilor, adică dimineața devreme și seara.
- Purtați haine care acoperă pielea, în special în zonele cu vegetație sau în apropierea apelor.
- Folosiți repelente pe bază de DEET, icaridină sau ulei de eucalipt citronat, recunoscute pentru eficiența lor.
- Montați plase la ferestre și folosiți dispozitive anti-insecte în interiorul locuinței.
Un alt element esențial este eliminarea surselor de apă stătătoare din jurul casei: vase de flori, jgheaburi înfundate, bălți sau recipiente neacoperite. Țânțarii își depun ouăle în astfel de locuri, iar o singură femelă poate produce sute de larve.
Concluzie
Țânțarii nu trebuie ignorați. Chiar dacă majoritatea înțepăturilor provoacă doar un disconfort minor, în anumite condiții pot deveni o poartă de intrare pentru infecții grave. Prevenția rămâne cel mai bun tratament – prin măsuri simple și informare corectă, putem evita complicațiile și ne putem bucura de siguranță în sezonul cald.