Mitică Dragomir, confesiune sfâșietoare despre cea mai mare durere din viața lui: „Nu pot să scap din mintea mea de această dramă”
Mitică Dragomir, una dintre cele mai controversate și longevive figuri ale fotbalului românesc, a vorbit cu emoție și sinceritate despre cea mai grea încercare pe care viața i-a pus-o în cale – moartea fiului său cel mare, la doar 18 ani și 3 luni. În cadrul propriului podcast, „Profețiile lui Mitică”, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal a deschis un capitol extrem de dureros, despre care a vorbit rar și cu greu, mărturisind că nici după zeci de ani nu a reușit să-și aline durerea.
Un om care a marcat istoria fotbalului românesc
De-a lungul carierei, Mitică Dragomir a fost un nume sonor în fotbalul românesc. A condus Liga Profesionistă de Fotbal între 1996 și 2014, iar înainte de asta a fost președinte al mai multor cluburi importante. Personalitatea lui puternică și declarațiile adesea tranșante l-au transformat într-un personaj de neignorat în lumea sportului.
Pe lângă cariera sportivă, a fost și deputat în Parlamentul României între anii 2000 și 2008, implicându-se activ și în viața politică.
Pe plan personal, însă, viața i-a oferit o lecție cruntă. Deși este căsătorit de aproape 60 de ani și are o familie numeroasă, cu doi fii și nepoți, pierderea fiului cel mare i-a lăsat o rană care nu s-a vindecat niciodată.
„Avea 18 ani și 3 luni… A murit în somn, lângă fratele lui”
Într-un moment de sinceritate profundă, Mitică Dragomir a povestit cum fiul său cel mare, un tânăr talentat, deja promovat în prima ligă de fotbal, a murit brusc, într-o noapte care i-a schimbat viața pentru totdeauna.
„Am avut doi fii. Fiul meu cel mare juca în echipa națională de juniori, era titular. La 16 ani și jumătate a promovat în prima ligă, pe vremea când fotbalul era fotbal. La 18 ani și 3 luni a murit…
I s-a făcut rău în somn. I-a venit să vomite, a luat-o pe trahee și s-a stins, acolo, lângă fratele lui mai mic, în pat. Eu nu pot să scap din mintea mea de această dramă, de ideea că, poate, din cauza fotbalului a murit.”
Vocea lui Dragomir s-a frânt în timp ce rememora momentul, recunoscând că încă poartă o vină imaginară, deși știe că nu a avut nicio putere asupra destinului.
„Nu e adevărat că a murit din cauza fotbalului, dar în mintea mea așa cred. Asta mă frământă și azi. Poate l-am forțat prea mult. Nu m-am băgat în viața lui, dar îl încurajam să fie mai bun, mai ambițios. Era un copil extraordinar, muncitor, disciplinat.”
„Am trăit toată viața cu gândul că poate am greșit”
Fostul președinte al LPF a explicat că, deși a încercat să-și continue viața, amintirea fiului pierdut nu l-a părăsit niciodată.
„Am trăit toată viața cu gândul că poate l-am împins prea mult. Nu m-am învinovățit direct, dar undeva, în sufletul meu, simt că am greșit. E o rană care nu se vindecă, oricât ai încerca. Niciun succes, nicio funcție, niciun trofeu nu umple golul lăsat de un copil pierdut.”
Mitică Dragomir a mai dezvăluit că și celălalt fiu al său, Bogdan, a făcut fotbal de performanță, devenind campion național. Totuși, după tragedie, el a fost extrem de atent să nu repete greșelile din trecut.
„Și cel mic a făcut fotbal, a fost titular meci de meci. Dar la un moment dat, am decis să-l opresc. L-am luat de la fotbal, exact cum pe cel mare nu am reușit să-l opresc la timp. Am trăit cu teama că aș putea trece din nou prin același coșmar.”
O dramă care a rămas o cicatrice sufletească
Deși s-au scurs zeci de ani de la acel moment tragic, Mitică Dragomir mărturisește că durerea nu s-a estompat. Este o povară pe care o poartă în tăcere, dar care i-a schimbat pentru totdeauna percepția asupra vieții.
„Nu trece zi fără să mă gândesc la el. Poate că Dumnezeu mi-a dat succes profesional, dar mi-a luat ce aveam mai de preț. Nu există durere mai mare pentru un părinte. Am învățat să trăiesc cu ea, dar nu am reușit să o uit.”
Un om puternic, dar cu o rană nevindecată
Cunoscut pentru declarațiile sale pline de umor, pentru temperamentul direct și pentru spiritul combativ, Mitică Dragomir a arătat de această dată o altă față — una vulnerabilă, profund umană.
Dincolo de funcții, bani și notorietate, se ascunde un tată care poartă de o viață dorul fiului pierdut.
„Am trecut prin multe în viață, dar asta e singura rană care nu s-a vindecat. E durerea care te face să înțelegi cât de fragil e omul, indiferent cât de puternic pare.”
O mărturisire rară, venită din sufletul unui om care, în ciuda faimei și a puterii, nu a fost niciodată ferit de tragedie. Mitică Dragomir nu și-a pierdut doar fiul, ci și o parte din el, rămânând până astăzi cu un gând care îl frământă: că, poate, în goana după performanță, a uitat să lase viața să curgă firesc.