A durat doar câteva ore ca un cuvânt să transforme o dispută politică obișnuită într-un scandal cu ecouri în toată țara. Nimeni nu se aștepta ca președintele unui partid parlamentar să folosească exact acest termen pentru milioane de români.
Vineri seară, la un post de televiziune, Oana Gheorghiu a fost întrebată direct despre afirmațiile făcute cu o zi înainte de Sorin Grindeanu. Răspunsul ei nu a lăsat loc de interpretare.
“Cred că este trist că președintele unui partid și, în același timp, președintele Camerei Deputaților numește sectanți niște români care îndrăznesc să aibă altă opinie decât cea a domnului Grindeanu”, a spus vicepremierul interimar.
Totul a început joi, într-un interviu la Antena 3. Liderul PSD a vorbit despre susținătorii premierului Ilie Bolojan într-un mod care a stârnit imediat reacții.
“Nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului”, a declarat Sorin Grindeanu.
Nu a fost prima ieșire pe acest subiect. Președintele PSD anunțase deja că se va bate “pe tot terenul cu hashtagii ăștia, oriunde este nevoie”, descriind fenomenul drept “o pestă care a cuprins România”.
Cuvintele lui Grindeanu au ajuns rapid la Oana Gheorghiu, proaspăt membră a Partidului Național Liberal și vicepremier interimar în Guvern. Reacția ei a venit fără menajamente, dar și fără să cadă în tonul acuzator al liderului PSD.
“Aceia sunt niște oameni care cred într-un alt om și e dreptul lor să o facă, e dreptul lor și să spună asta pe rețelele sociale. Nu știu de ce trebuie să fie etichetați și practic amenințați că vor fi subiectul unei lupte pe care o duce PSD”, a explicat vicepremierul.
Pentru cineva care lucrează de ani buni cu oameni obișnuiți, prin fundația pe care a condus-o înainte de a intra în politică, acuzația de “sectă” a sunat ca o etichetă nedreaptă. Gheorghiu a insistat pe acest punct.
Ea a menționat că nu înțelege “de ce se luptă PSD cu oamenii” și a adăugat că nimeni nu a fost forțat să aleagă calea pe care a ales-o partidul condus de Grindeanu.
“PSD a ales o cale. Nu e nimeni vinovat pentru calea pe care a ales-o PSD”, a spus Gheorghiu, subliniind un paralelism cu perioada în care liberalii și social-democrații guvernau împreună.
Atunci, a explicat vicepremierul, PNL nu răspundea la fiecare atac venit din partea PSD. Aceeași strategie se aplică și acum, potrivit ei, în ciuda tonului tot mai dur al opoziției.
Discuția nu s-a limitat la schimbul de replici despre etichete politice. Gheorghiu a mers mai departe și a legat scandalul de un subiect mult mai sensibil pentru Guvern: jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit vicepremierului, întârzierile actuale în implementarea reformelor nu au apărut de anul acesta. Rădăcinile problemei, spune ea, se întind până în 2021.
“Jaloanele acestea nu au apărut astăzi în România. Ele sunt din 2021 și ar trebui să ne uităm cine erau miniștri din 2021 încoace la ministerele cele mai sensibile”, a declarat Oana Gheorghiu.
Aici lucrurile devin cu adevărat tensionate. Fostul partener de guvernare al PNL este acuzat direct că a evitat cele mai dificile decizii.
“PSD a plecat de la guvernare când au rămas de rezolvat lucrurile cele mai grele, pe care nu le-au rezolvat în cei patru ani și jumătate cât au avut la dispoziție. Au fugit când este greu. Să nu uităm asta”, a afirmat vicepreședinta PNL.
Printre reformele amânate, Gheorghiu a menționat explicit Legea salarizării, un proiect blocat luni de zile și rămas fără soluție finală până în ultimul moment posibil.
În opinia sa, social-democrații ar trebui să explice public de ce astfel de proiecte esențiale au fost tergiversate, în loc să deschidă un front de atac împotriva susținătorilor premierului.
Problema e că, în acest moment, niciuna dintre cele două tabere nu pare dispusă să cedeze terenul. PSD continuă să acuze un curent de opinie favorabil lui Bolojan pe rețelele sociale, iar PNL respinge orice etichetă aplicată cetățenilor pentru simplul fapt că au o preferință politică diferită.
Ce rămâne cert este că disputa a scos la iveală o fractură mai veche, legată de modul în care cele două partide au gestionat, împreună și separat, dosarele grele ale ultimilor ani de guvernare.
Rămâne de văzut dacă schimbul de replici dintre Grindeanu și Gheorghiu se va opri aici sau va deveni un nou front permanent între cele două partide, chiar în plina perioadă de implementare a reformelor cerute de Uniunea Europeană.