Administrația Prezidențială a anunțat vineri că liderii PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord politic pentru adoptarea noii legi a salarizării în sistemul public. Documentul stabilește cadrul prin care România trebuie să aprobe reforma până la finalul actualei sesiuni parlamentare, astfel încât să respecte termenul asumat prin PNRR: 1 iulie 2026.
Noua lege a salarizării ar urma să se aplice integral de la 1 ianuarie 2027. Potrivit informațiilor transmise de Palatul Cotroceni, actul normativ nu va fi implementat etapizat și nu ar trebui modificat ulterior prin măsuri speciale.
Acord politic semnat de liderii PSD, PNL, USR și UDMR
Documentul a fost semnat de Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, după mai multe zile de negocieri asupra formei finale. Prin acest acord, partidele își asumă susținerea unei reforme care vizează reașezarea salariilor din sectorul public și respectarea angajamentelor financiare luate de România.
Una dintre prevederile importante ale acordului este limitarea creșterii cheltuielilor salariale din sistemul public. Astfel, în anul 2027, totalul acestor cheltuieli nu va putea depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că impactul bugetar estimat pentru aplicarea noii legi este de aproximativ 7,2 miliarde de lei. Această sumă ar lăsa o anumită marjă pentru eventuale modificări sau ajustări în Parlament.
Adoptarea noii legi este considerată esențială pentru deblocarea unei tranșe importante din PNRR, în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro.
Veniturile bugetarilor nu ar urma să scadă
Potrivit angajamentului politic semnat de cele patru partide, niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri mai mici după intrarea în vigoare a noii legi. Autoritățile susțin că reforma trebuie să protejeze salariile aflate deja în plată, dar și să respecte țintele fiscale asumate de România.
Ministerul Muncii urmează să publice proiectul în transparență decizională, după care vor începe consultările cu sindicatele și cu reprezentanții categoriilor profesionale vizate de modificări.
Reforma salarizării ar trebui să aducă o grilă mai clară, construită pe coeficienți și pe o ierarhie unitară între diferitele familii ocupaționale din sistemul public.
Ce schimbări ar putea aduce noua lege
Simulările realizate de Ministerul Finanțelor arată că o majorare a plafonului salarial cu 8 miliarde de lei ar permite creșteri de venit pentru aproximativ 53% dintre actualii angajați din sectorul public. Dacă plafonul ar fi fost ridicat la 12 miliarde de lei, procentul celor care ar fi primit majorări ar fi ajuns la 73%.
Noua lege prevede și eliminarea unor sporuri și beneficii acordate în prezent. Printre acestea se numără sporul pentru condiții vătămătoare, sporul de confidențialitate și indemnizația de hrană.
În schimb, va fi menținut sporul de 40% pentru proiectele europene. Acesta va rămâne valabil inclusiv pentru primari, viceprimari și conducerea consiliilor județene.
Sindicatele din Educație și Sănătate au transmis deja nemulțumiri legate de noile grile salariale. În cazul profesorilor, forma actuală a proiectului nu ar duce salariile maxime la coeficientul 3 din grila generală. În sistemul sanitar, sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar urma să fie redus de la 85% la 40%.
Dragoș Pîslaru: veniturile aflate în plată vor fi protejate
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis că proiectul va include prevederi clare pentru protejarea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public. Totuși, oficialul a admis că, în unele situații, anumite salarii ar putea rămâne înghețate până la următoarele indexări.
Pîslaru a explicat că scopul reformei este refacerea ierarhiilor salariale și construirea unei grile unitare, de la funcțiile de conducere până la cele de debutant. De asemenea, sporurile ar urma să fie plafonate la maximum 20% din salariu.
Proiectul noii legi a salarizării va fi publicat luni, iar de marți ar urma să înceapă consultările cu sindicatele și cu reprezentanții tuturor familiilor ocupaționale.
Guvernul mizează pe un calendar accelerat, astfel încât forma finală a proiectului să fie trimisă cât mai repede în Parlament. Reforma este prezentată drept unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR, iar adoptarea ei poate influența direct accesarea fondurilor europene aflate în joc.