Tema unirii României cu Republica Moldova revine tot mai puternic în dezbaterea publică, atât la București, cât și la Chișinău. Pentru susținătorii acestui proiect, reunificarea nu ar reprezenta doar repararea unei nedreptăți istorice, ci și o posibilă soluție de securitate pentru Republica Moldova, într-un context regional marcat de presiunile Rusiei și de războiul hibrid dus de Moscova în estul Europei.
Ideea este privită de unii politicieni ca o cale prin care Republica Moldova ar putea ajunge mai rapid sub protecția Uniunii Europene și a NATO, evitând riscul de a rămâne blocată între aspirațiile pro-europene și influența rusă. Printre vocile care susțin deschis acest proiect se numără și premierul desemnat de la București, Eugen Tomac, care a afirmat în repetate rânduri că unirea reprezintă una dintre convingerile sale politice fundamentale.
„Am intrat în politică pentru că am acest crez”, a declarat Eugen Tomac, referindu-se la dorința de reunificare a României cu Basarabia.
Maia Sandu, despre unirea cu România
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit de mai multe ori despre posibilitatea unei viitoare unificări cu România, însă a făcut-o cu nuanțe importante. Lidera de la Chișinău a subliniat că orice astfel de decizie trebuie să aparțină cetățenilor Republicii Moldova și să fie exprimată democratic.
Într-un interviu acordat presei britanice, Maia Sandu a spus că, personal, ar vota pentru unificarea cu România dacă ar fi organizat un referendum pe această temă.
„Aș vota pentru unificarea cu România dacă s-ar organiza un referendum”, a declarat președinta Republicii Moldova.
Ea a explicat că discuțiile despre reunificare există pentru că Republica Moldova a făcut parte din România, însă a atras atenția că nu se poate vorbi despre un asemenea pas fără o consultare populară clară.
„Au existat discuții privind reunificarea cu România. Pentru că Moldova făcea parte din România înainte. Dar nu știm câți oameni ar susține acest lucru pentru că nu am avut un referendum”, a spus Maia Sandu.
Maia Sandu vede apropierea de România prin aderarea la UE
Deși nu respinge ideea unirii, Maia Sandu a insistat că obiectivul principal al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. În viziunea sa, integrarea europeană ar apropia în mod natural cele două state, eliminând granițele și creând un spațiu comun de circulație, cooperare și dezvoltare.
Președinta de la Chișinău a explicat că cea mai realistă cale pentru Republica Moldova este să devină membră a UE, moment în care granița cu România ar înceta să mai aibă aceeași semnificație.
„Cred că cel mai bine pentru Republica Moldova şi, mai ales, real este să devină membră a UE. Atunci nu vom avea graniţă cu România şi nici cu celelalte state ale UE. Ne vom întâlni cu România în UE”, a transmis Maia Sandu.
Unirea, posibil scenariu de rezervă pentru Republica Moldova
În ultimele zile, subiectul a fost relansat și de oficiali de la Chișinău. Vicepremierul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, a vorbit despre condițiile în care reunificarea cu România ar putea fi luată în calcul.
Potrivit acestuia, unirea ar putea deveni o variantă discutată serios dacă aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu se va concretiza până la finalul anului 2028. Oficialul moldovean a explicat că țara sa se află sub presiune constantă, iar vulnerabilitățile militare și economice sunt evidente.
„Trebuie să transmitem un semnal populației. Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară, nu avem o armată comparabilă”, a declarat Eugen Osmochescu, făcând referire la presiunile și operațiunile hibride ale Rusiei.
El a subliniat că, în cazul în care procesul de aderare la UE ar intra într-un blocaj, Republica Moldova ar putea lua în calcul varianta unirii cu România. Oficialul a admis însă că un asemenea proces ar presupune costuri importante.
„Va exista un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii de Est și de Vest atunci când s-au reunificat”, a mai spus vicepremierul moldovean.
Poziția României față de unirea cu Republica Moldova
La București, poziția oficială privind reunificarea a fost exprimată încă din martie 2018, când Parlamentul României a adoptat o Declarație solemnă prin care a recunoscut legitimitatea dorinței acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unirea celor două state.
Documentul adoptat de Parlament arată că o asemenea dorință reprezintă o continuare firească a procesului de dezvoltare și afirmare a națiunii române.
„România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”, se arată în declarația adoptată de Senat și Camera Deputaților.
Președintele României, Nicușor Dan, a reluat recent această poziție, afirmând că România este pregătită pentru unire, dar numai dacă voința vine din partea cetățenilor Republicii Moldova.
„Din partea României cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a declarat liderul de la Cotroceni.
Câți moldoveni ar susține unirea
Un eventual proces de reunificare ar trebui să se bazeze pe voința populară exprimată prin referendumuri în ambele state. Chiar dacă legăturile culturale, istorice și familiale dintre România și Republica Moldova sunt puternice, sprijinul pentru unire rămâne mai redus la Chișinău decât la București.
Potrivit unor estimări sociologice, susținerea pentru reunificare în Republica Moldova se situează în jurul pragului de 36-40%. În România, sprijinul public pentru un asemenea proiect ar fi mai mare, unele sondaje indicând aproximativ 70% opinii favorabile.
Maia Sandu a spus recent că între 36% și 40% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea, fie din motive istorice, fie din considerente legate de nivelul de trai mai ridicat din România.
„Majoritatea cetăţenilor nu cred asta. Ei cred că Republica Moldova trebuie să devină parte a Europei şi noi muncim pentru asta. Respectăm voinţa cetăţenilor”, a explicat președinta Republicii Moldova.
Aproape un milion de moldoveni au deja cetățenie română
Un element important în discuția despre apropierea celor două state este numărul mare de cetățeni moldoveni care au redobândit cetățenia română. Aproximativ 860.000 de cetățeni ai Republicii Moldova dețin deja pașapoarte românești, la o populație de aproximativ 2,4 milioane de persoane.
La aceștia se adaugă copiii care obțin cetățenia odată cu părinții, dar și zecile de mii de dosare aflate în analiză. În prezent, ar exista peste 150.000 de dosare active.
Maia Sandu a subliniat că această realitate arată cât de strânsă este deja legătura Republicii Moldova cu spațiul european.
„Aceasta înseamnă şi paşaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetăţeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE”, a afirmat Maia Sandu.
Eugen Tomac: „Unirea este un obiectiv realist”
Eugen Tomac, propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de premier al României, este unul dintre cei mai cunoscuți susținători ai reunificării României cu Basarabia. Născut în sudul fostei provincii românești Basarabia și venit în România la vârsta de 17 ani, cu o bursă oferită de statul român, Tomac a vorbit în repetate rânduri despre acest obiectiv politic.
„Îmi doresc să refacem România așa cum a fost cu 100 de ani în urmă. Sunt convins că vom reuși să aducem Basarabia înapoi acasă, în România, în Uniunea Europeană. Am început acest proces de reunire împreună cu președintele Traian Băsescu și el trebuie continuat”, declara Eugen Tomac în Parlamentul României.
În opinia sa, România are obligația de a gândi un viitor mai bun și mai sigur pentru cetățenii Republicii Moldova, iar acest viitor nu poate fi construit decât împreună cu România.
Tomac a explicat că unirea trebuie privită cu responsabilitate, fără forțarea lucrurilor peste limitele contextului actual.
„Eu cred că este un obiectiv realist, pe care trebuie să-l privim cu responsabilitate. Dar nu trebuie forțate lucrurile mai mult decât pot fi făcute în contextul actual”, a spus Eugen Tomac.
Moscova, iritată de discuțiile despre unire
În timp ce la București și la Chișinău tema reunificării este discutată tot mai des, Moscova privește cu ostilitate această posibilitate. Rusia și-ar dori să își păstreze influența asupra Republicii Moldova, fostă republică sovietică aflată astăzi pe un traseu pro-european.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat recent că „înțeleptul popor moldovean” ar respinge o eventuală unire cu România.
„Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale”, a afirmat reprezentanta diplomației ruse.
Zaharova a mai susținut că există motive să creadă că populația Republicii Moldova va face o alegere „clară și suverană” dacă problema unirii cu România ar deveni concretă.
Găgăuzia și Transnistria, două puncte sensibile
Oficialii ruși invocă frecvent situația Găgăuziei și a regiunii transnistrene, două zone din Republica Moldova unde influența Moscovei este puternică. Maria Zaharova a afirmat că populația din aceste regiuni nu s-ar vedea nici în România, nici în Uniunea Europeană, ci ar prefera menținerea unor relații apropiate cu Rusia.
„Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”, a spus purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.
Aceste două regiuni reprezintă unele dintre cele mai complicate probleme într-un eventual scenariu de reunificare. Găgăuzia are statut special, iar Transnistria este controlată de facto de un regim separatist nerecunoscut, aflat în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău.
Zelenski: „Rușii au pierdut Moldova”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că Rusia își pierde influența în mai multe state din regiune, iar Republica Moldova este unul dintre exemplele cele mai clare.
„Cred că rușii au pierdut Moldova”, a afirmat liderul de la Kiev.
Zelenski a explicat că influența politică a Rusiei asupra altor state este în scădere, menționând Azerbaidjanul, Armenia și Republica Moldova. În opinia sa, Moscova nu își permite să piardă și Ucraina, deoarece o Ucraină independentă și liberă reprezintă un pericol politic major pentru regimul de la Kremlin.
Istoria dificilă a Republicii Moldova
Republica Moldova și-a proclamat independența față de Uniunea Sovietică la 27 august 1991, după aproape cinci decenii de dominație sovietică. Istoria acestui teritoriu a fost marcată de o permanentă tensiune între spațiul românesc și cel rus.
Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus în 1812, apoi a revenit la România în 1918, devenind parte a României Mari. În 1940, România a fost obligată să cedeze Basarabia Uniunii Sovietice, în urma unui ultimatum bazat pe pactul Ribbentrop-Molotov.
Sovieticii au creat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească la 2 august 1940, combinând părți din Basarabia cu o fâșie de teritoriu de dincolo de Nistru. Basarabia a revenit pentru scurt timp sub administrație românească între 1941 și 1944, înainte de a fi reocupată de Uniunea Sovietică.
În perioada sovietică, rusificarea Republicii Moldova a fost realizată printr-un amplu program de inginerie socială, culturală și demografică. Deportările în Siberia au lovit puternic elitele locale, iar populația autohtonă a fost supusă unui proces de deznaționalizare.
Limba română a fost redenumită oficial „limba moldovenească” și scrisă cu alfabet chirilic, în timp ce limba rusă a devenit dominantă în administrație, justiție, armată și învățământul superior. Ideologia sovietică a încercat să impună ideea că moldovenii și românii ar fi două popoare diferite.
Limba română, recunoscută oficial în Republica Moldova
Un moment important în apropierea simbolică de România a avut loc în martie 2023, când Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagma „limba moldovenească” a fost înlocuită cu „limba română” în legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție.
„Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română”, a declarat Maia Sandu la acel moment.
Președinta de la Chișinău a subliniat că limba română trebuie să fie un element de unitate pentru cetățenii Republicii Moldova.
„Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”, a spus Maia Sandu.
Conform recensământului din 2024, structura etnică a Republicii Moldova este formată majoritar din moldoveni, urmați de români, ucraineni, găgăuzi și ruși.
Cum ar putea avea loc legal unirea
Din punct de vedere juridic, unirea României cu Republica Moldova ar fi un proces complex, care ar trebui să respecte constituțiile ambelor state și tratatele internaționale. Specialiștii în drept internațional subliniază că o asemenea schimbare de frontieră poate fi acceptată doar dacă are loc pe cale pașnică, democratică și prin acordul părților.
Actul Final de la Helsinki din 1975 permite modificarea frontierelor prin mijloace pașnice și prin consimțământ. Pentru ca o reunificare să fie recunoscută internațional, ea nu trebuie să pară o anexare, ci rezultatul unei voințe libere, exprimate simetric în cele două state.
Înainte de orice procedură, ar fi nevoie de o decizie politică oficială la București și Chișinău. Parlamentele ambelor state ar trebui să adopte rezoluții prin care exprimă dorința de unificare. În acest proces, primul pas ar trebui să vină de la Chișinău, în condițiile în care Parlamentul României și-a exprimat deja disponibilitatea prin declarația din 2018.
Ulterior, guvernele celor două țări ar trebui să negocieze și să semneze un Tratat de Unire, care să stabilească toate detaliile tehnice ale procesului: perioada de tranziție, integrarea administrației, statutul minorităților, sistemul juridic, sistemul monetar și organizarea noului cadru constituțional.
Referendumul, pas obligatoriu în Republica Moldova
Constituția Republicii Moldova impune condiții stricte pentru orice modificare care privește suveranitatea, independența, caracterul unitar al statului sau neutralitatea permanentă.
Potrivit articolului 142 din Constituția Republicii Moldova, aceste dispoziții pot fi revizuite numai prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși pe listele electorale, nu doar al celor prezenți la vot. Acesta este un prag extrem de ridicat și ar face procesul dificil din punct de vedere politic și juridic.
Unirea ar presupune, practic, încetarea existenței Republicii Moldova ca stat independent și integrarea sa într-un alt stat. De aceea, un referendum național ar fi obligatoriu, iar întrebarea ar trebui să fie clară și explicită.
În România, ar fi nevoie de modificări constituționale
În cazul României, situația este diferită, deoarece statul român nu și-ar înceta existența, ci și-ar extinde teritoriul și populația. Totuși, o astfel de schimbare ar necesita modificări constituționale majore.
Conform articolului 151 din Constituția României, revizuirea Constituției trebuie adoptată de Parlament cu o majoritate calificată și validată prin referendum național. Noua arhitectură constituțională ar trebui să prevadă integrarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova, recalcularea reprezentării parlamentare și reorganizarea instituțională.
După aprobarea referendumurilor, parlamentele de la București și Chișinău ar urma să ratifice Tratatul de Unire. Ulterior, ar putea avea loc o ședință comună solemnă a celor două parlamente, în care să fie proclamată unirea.
Noul cadru ar trebui apoi notificat organizațiilor internaționale, inclusiv ONU, Uniunii Europene și NATO.
Modelul german, invocat de specialiști
Un model adesea invocat în discuțiile despre unirea României cu Republica Moldova este reunificarea Germaniei din 1990. În acel caz, nu a fost creat un stat complet nou, ci Republica Democrată Germană s-a dizolvat, iar landurile sale au aderat la Republica Federală Germania.
Această soluție a oferit stabilitate juridică, deoarece Republica Federală Germania și-a continuat existența, extinzându-și doar jurisdicția asupra teritoriilor est-germane. S-a evitat astfel crearea unui stat nou și renegocierea tuturor tratatelor internaționale.
În cazul României, un scenariu asemănător ar presupune ca Republica Moldova, reorganizată eventual în județe sau regiuni, să adere la ordinea constituțională a României. Avantajul juridic al acestui model ar fi că teritoriul integrat ar deveni automat parte a structurilor internaționale din care România face deja parte, inclusiv Uniunea Europeană și NATO.
Avantaje și riscuri ale unirii
Susținătorii reunificării invocă mai multe argumente: securitatea Republicii Moldova, integrarea euroatlantică, repararea unei nedreptăți istorice, consolidarea spațiului românesc și câștigul demografic pentru România.
Într-un context regional instabil, unii analiști consideră că Republica Moldova ar avea dificultăți tot mai mari în a rezista presiunilor rusești dacă rămâne în afara structurilor euroatlantice.
Maia Sandu a explicat că pentru o țară mică precum Republica Moldova devine tot mai greu să supraviețuiască drept democrație și stat suveran în fața presiunilor externe.
Pe de altă parte, adversarii unirii invocă riscuri majore: costuri economice foarte mari, diferențe de dezvoltare între cele două maluri ale Prutului, probleme de securitate legate de Transnistria și Găgăuzia, precum și o posibilă polarizare socială profundă.
Un studiu de impact realizat de Petrișor Peiu estima că o reunificare rapidă ar presupune costuri de aproximativ 180 de miliarde de dolari, dintre care România ar trebui să suporte în jur de 90 de miliarde de dolari din surse bugetare, pe o perioadă de 20-25 de ani.
Un subiect care va depinde de UE, Rusia și voința populară
Deocamdată, unirea României cu Republica Moldova rămâne un proiect discutat intens, dar dificil de transformat rapid în realitate. Evoluția sa depinde de mai mulți factori: parcursul european al Republicii Moldova, presiunile Rusiei în regiune, situația din Ucraina, poziția Găgăuziei și Transnistriei, dar mai ales voința cetățenilor moldoveni.
Pentru București, poziția oficială rămâne aceea că România este pregătită să răspundă pozitiv dacă Republica Moldova va cere reunificarea. Pentru Chișinău, prioritatea declarată este aderarea la Uniunea Europeană.
Între aceste două direcții, subiectul unirii va continua să provoace reacții puternice. La București și Chișinău este prezentat de susținători ca o soluție istorică și strategică. La Moscova, este privit ca o pierdere de influență și ca o amenințare la adresa intereselor Rusiei în regiune.
Cert este că tema reunificării a revenit în prim-plan într-un moment în care Republica Moldova se află la răscruce: între integrarea europeană, presiunile Kremlinului și nevoia de securitate într-o regiune tot mai tensionată.