Noua lege a salarizării, aflată în dezbatere publică, provoacă deja reacții puternice din partea sindicatelor și a asociațiilor profesionale. Proiectul aduce schimbări importante în sistemul de plată al angajaților din sectorul public, însă una dintre cele mai discutate prevederi este majorarea veniturilor pentru demnitari, de la președinte și premier până la miniștri, parlamentari și primari.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu noile grile de salarizare și calendarul de aplicare. Deși autoritățile susțin că legea urmărește corectarea dezechilibrelor din sistem, sindicaliștii acuză că proiectul favorizează demnitarii, în timp ce funcționarii obișnuiți rămân nemulțumiți.
Inclusiv Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a criticat dur proiectul, acuzând existența unei duble măsuri în modul în care sunt tratate funcțiile de conducere față de cele de execuție.
Cum ar urma să crească salariile demnitarilor din 2027
Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, noile grile salariale ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027 și să aducă majorări consistente pentru cei aflați în funcții înalte.
Președintele României ar urma să primească un salariu net de 19.200 de lei, față de aproximativ 14.600 de lei în prezent. Asta ar însemna o creștere de 4.600 de lei.
Șefii celor două camere ale Parlamentului ar urma să ajungă la un salariu net de 18.000 de lei, față de 13.900 de lei în prezent, ceea ce înseamnă o majorare de 4.100 de lei.
Senatorii și deputații ar beneficia, la rândul lor, de o creștere importantă a indemnizațiilor. De la aproximativ 11.000 de lei net în prezent, aceștia ar urma să ajungă la 14.400 de lei net în 2027, adică un plus de 3.400 de lei.
Premierul României ar urma să primească un salariu net de 16.700 de lei, în creștere cu peste 2.700 de lei față de nivelul actual, care este de aproximativ 13.993 de lei.
Și miniștrii ar urma să aibă venituri mai mari. Potrivit noilor grile, salariul net al unui ministru ar crește de la aproximativ 12.780 de lei la 15.600 de lei, ceea ce înseamnă un plus de peste 2.500 de lei.
Majorări sunt prevăzute și pentru primari. De exemplu, primarul general al Capitalei ar urma să ajungă la un salariu net de aproximativ 15.600 de lei, cu aproape 3.500 de lei mai mult decât în prezent.
Funcționarii din sistem, nemulțumiți de noua grilă
În timp ce demnitarii ar urma să beneficieze de creșteri semnificative, funcționarii obișnuiți contestă modul în care au fost construite noile grile salariale. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cere introducerea unui coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului.
Reprezentanții sindicali avertizează că o administrație centrală subevaluată salarial riscă să piardă specialiști. Ei susțin că, atunci când angajații cu experiență pleacă, instituțiile publice pierd memorie administrativă, iar calitatea actului public scade.
Sindicaliștii spun că angajații rămași în sistem devin demotivați, iar presiunea pe aparatul administrativ crește. Din acest motiv, cer ca noua lege să trateze mai echilibrat raportul dintre funcțiile de conducere și cele de execuție.
Noua lege elimină zeci de sporuri și bonusuri
Proiectul noii legi a salarizării unitare schimbă și modul în care sunt calculate veniturile din sectorul public. Una dintre modificările importante vizează reducerea diferenței dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază. Raportul ar urma să scadă de la 1 la 12 la 1 la 8.
Salariile vor fi stabilite în funcție de o valoare de referință, care va fi decisă anual prin legea bugetului de stat. Pentru anul viitor, această valoare ar urma să fie de 4.100 de lei.
Autoritățile susțin că aproape 57% dintre bugetari ar putea beneficia de majorări salariale și dau asigurări că niciun venit nu va scădea.
O schimbare majoră vizează sporurile, primele și indemnizațiile. Proiectul prevede plafonarea acestora, astfel încât să nu depășească 20% din salariul de bază.
Din cele aproximativ 151 de sporuri existente în prezent, 87 ar urma să fie eliminate. Printre acestea se numără indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare.
Bonusurile vor putea fi acordate doar pe baza performanței și nu vor putea depăși 5% din fondul de salarii al unei instituții. Autoritățile susțin că măsura are rolul de a simplifica sistemul și de a limita acordarea automată a unor beneficii, însă sindicatele consideră că proiectul riscă să creeze noi nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public.