Curtea Constituțională a României are un rol decisiv în perioadele de instabilitate politică, mai ales atunci când un Guvern este demis prin moțiune de cenzură. Instituția nu desemnează un nou executiv, însă are misiunea de a garanta respectarea Constituției pe tot parcursul procedurilor care urmează după căderea Guvernului.
În astfel de situații, una dintre cele mai importante atribuții ale CCR este soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională. Atunci când apar neînțelegeri între Parlament, Guvern și Președinte în legătură cu procedurile parlamentare sau cu pașii necesari pentru instalarea unui nou Cabinet, Curtea poate fi sesizată pentru a decide în baza prevederilor constituționale.
De asemenea, CCR poate analiza dacă moțiunea de cenzură a fost inițiată, dezbătută și votată cu respectarea tuturor regulilor prevăzute de Constituție. Dacă există suspiciuni privind încălcarea procedurii, judecătorii constituționali sunt cei care pot clarifica legalitatea demersului.
Un alt aspect important îl reprezintă perioada de tranziție. Chiar dacă desemnarea unui premier interimar aparține Președintelui, Curtea are rolul de a veghea ca Guvernul demis să nu depășească limitele unui executiv interimar, care poate gestiona doar actele necesare administrării treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern.
Tot CCR poate interveni și în etapa de formare a noului executiv, în cazul în care apar contestații sau dispute legate de constituționalitatea hotărârilor Parlamentului privind acordarea votului de încredere.
Un exemplu relevant a fost în 2021, când, pe fondul unei moțiuni de cenzură, Curtea Constituțională a fost chemată să clarifice conflictul dintre Guvern și Parlament, confirmând încă o dată rolul său esențial de arbitru constituțional în momentele tensionate ale vieții politice.