Gabriel Cotabiță este comemorat astăzi într-un loc cu o încărcătură profund simbolică, la Cimitirul Bellu, acolo unde a fost îngropată cenușa sa, așa cum și-a dorit. Pe Aleea Artiștilor, printre nume care au scris istorie în cultura română, cei care l-au iubit îi pot aprinde o lumânare și pot citi un mesaj care răscolește sufletul.
La mai bine de un an de la dispariția sa, locul de reculegere dedicat regretatului artist a devenit un punct de oprire pentru admiratori, colegi de breaslă și simpli trecători. Pe o bucată discretă de pământ, de aproximativ un metru, familia a amenajat un spațiu sobru, dar plin de emoție, marcat de o piatră funerară pe care este gravat un text de o sensibilitate aparte.
Mesajul care frânge inimile celor care îl citesc
Cuvintele gravate pe piatra funerară par desprinse din universul liric al artistului și îi evocă vocea inconfundabilă, care a marcat generații întregi:
„În fiecare noapte albastră, în fiecare chemare de a nu pleca, în fiecare clipă de lumină, vocea lui rămâne atât de aproape, atât de vie.”
Mulți dintre cei care ajung în fața pietrei se opresc îndelung, în liniște, iar emoția este greu de ascuns. Mesajul nu vorbește despre sfârșit, ci despre continuitatea unei prezențe care nu se stinge odată cu trecerea timpului.
Un loc simplu, dar plin de semnificații
Pe piatra funerară se află o candelă așezată într-un felinar decorat cu crengi și flori roșii din plastic, iar la bază pot fi văzute flori naturale aduse de cei care încă îl poartă în amintire. O crăciuniță, rezistentă frigului, a rămas martor tăcut al trecerii anotimpurilor, iar de o parte și de alta a pietrei se află doi brăduți naturali, plantați în ghivece. Întregul ansamblu emană simplitate și respect, fără ostentație, exact așa cum mulți l-au perceput pe artist.
Ultima dorință a artistului, respectată cu sfințenie
Deși a fost incinerat, lucru care i-a surprins pe mulți dintre cei care i-au admirat cariera, familia lui Gabriel Cotabiță a respectat întocmai dorința exprimată de acesta înainte de moarte. Artistul și-a dorit ca cenușa sa să fie îngropată într-un cimitir, pentru ca cei care l-au iubit să aibă un loc unde să se poată reculege. Astfel, urna sa a fost depusă la Bellu, pe Aleea Artiștilor, foarte aproape de mormântul marelui Dem Rădulescu.
Trecătorii sunt adesea surprinși să descopere o piatră funerară în cazul unui artist incinerat, însă pentru mulți acest detaliu aduce o alinare. „Așa mai venim și noi să-i aprindem o lumânare. Am crescut cu muzica lui”, au mărturisit oameni care au ajuns întâmplător în zonă și au simțit nevoia să se oprească.
Controverse și reacții publice
Decizia incinerării a stârnit, la momentul respectiv, reacții și controverse. Actorul și teologul Silviu Biriș a criticat public această alegere, exprimându-și punctul de vedere din perspectivă religioasă și subliniind importanța tradiției creștine a înmormântării. Declarațiile sale au reaprins discuțiile despre credință, liber arbitru și respectarea dorințelor celui trecut la cele veșnice.
Un destin marcat de coincidențe dureroase
Gabriel Cotabiță s-a stins din viață pe 23 noiembrie 2024, chiar în luna în care împlinise 69 de ani. Data morții sale coincide cu alte pierderi grele pentru lumea artistică românească: în aceeași zi, cu un an înainte, a murit Rona Hartner, iar pe 23 noiembrie 2017 se stingea din viață marea actriță Stela Popescu.
Trupul artistului a fost dus la Crematoriul Vitan Bârzești, decizie luată de comun acord de familie – cele trei fiice din prima căsătorie și soția sa, Alina – pentru a-i respecta ultima dorință.
Astăzi, la Bellu, printre brazi, flori și lumânări aprinse, Gabriel Cotabiță continuă să trăiască prin amintire, prin muzică și prin acel mesaj gravat în piatră, care le amintește tuturor că vocea lui rămâne, într-adevăr, „atât de aproape, atât de vie”.