Nimeni nu se aștepta ca șase luni să aducă atâtea cereri de ajutor. Dar cifrele au vorbit singure, iar în spatele lor stau mii de oameni care nu mai fac față ratelor.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar a primit, în prima jumătate a acestui an, un volum de solicitări pe care nu îl mai văzuse de când funcționează. Consumatorii au început să scrie, să telefoneze, să completeze formulare online, cerând un singur lucru: o discuție cu banca sau cu firma de credite.
Problema e că nu toată lumea a răspuns la fel.
În fundal, costul vieții continuă să apese pe bugetele românilor. Facturile au crescut, salariile nu au ținut pasul, iar creditele contractate în urmă cu câțiva ani au devenit, pentru mulți, o povară greu de dus. Reflexul natural a fost să caute o soluție înainte ca situația să se transforme în executare silită.
CSALB oferă exact acest cadru: consumatorul depune o cerere, iar creditorul poate accepta sau refuza să intre în negociere. Procesul e gratuit pentru client și se desfășoară cu ajutorul unui conciliator specializat în domeniul financiar-bancar.
Numai că numărul cererilor din primele șase luni ale lui 2026 a rupt toate recordurile anterioare.
Consumatorii au trimis 2.060 de solicitări către CSALB, cel mai mare volum semestrial din peste zece ani de activitate ai centrului. Trimestrul al doilea a fost, la rândul lui, o premieră: pentru prima dată, într-un singur trimestru, numărul cererilor conforme a trecut de 1.000, ajungând la 1.092.
Comparativ cu primul semestru din 2025, când fuseseră înregistrate 1.464 de cereri, creșterea este de 40%. Reprezentanții CSALB explică fenomenul prin contextul economic dificil, în care oamenii caută activ modalități de a-și ameliora situația financiară.
Aici lucrurile se împart în două povești complet diferite.
Băncile au acceptat să negocieze în aproximativ 400 de dosare. IFN-urile, în schimb, nu au acceptat niciuna dintre cele peste 600 de cereri primite în aceeași perioadă. Zero negocieri, din peste 600 de solicitări.
Diferența devine și mai clară dacă privim doar cererile care puteau fi efectiv negociate. Din cele 1.240 de solicitări negociabile adresate băncilor, 395 s-au transformat în dosare reale de negociere. La IFN-uri, din 480 de cereri negociabile, niciuna nu a ajuns la stadiul de dosar.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, a rezumat situația fără menajamente: “IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog și rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituțiilor financiare nebancare.”
Pentru cei care au reușit să ajungă la masa negocierilor, rezultatele nu sunt deloc de neglijat.
În primul semestru, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, o rată de succes de 91%. Beneficiile totale obținute de consumatori s-au apropiat de 1 milion de euro, ceea ce înseamnă în medie aproximativ 2.700 de euro câștigați de fiecare persoană care a dus negocierea până la capăt.
Nu e vorba doar de bani reținuți în cont. Soluțiile negociate includ diminuarea soldului creditului, reducerea ratelor lunare, anularea unor restanțe, reeșalonări sau conversii ale monedei creditului. Unele dosare privesc trecerea de la ROBOR la IRCC, altele radierea din Biroul de Credit sau renunțarea la executarea silită.
Există și o dimensiune judiciară a fenomenului. Chiar și atunci când disputa ajunsese deja în instanță, unele părți au preferat să se retragă la masa CSALB. Anul acesta, 59 de procese s-au încheiat astfel, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa uneia dintre părți. De la înființarea acestui mecanism, în 2021, peste 880 de procese s-au finalizat pe cale amiabilă prin intermediul centrului.
Un alt semnal important vine din calitatea cererilor primite. Ponderea solicitărilor negociabile a ajuns la 84% din total, față de 78% în urmă cu un an și doar 65% în 2024. Explicația ține de scăderea cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit, care nu pot fi negociate prin CSALB și se rezolvă direct între părți sau sunt clasate.
Rămâne, totuși, întrebarea care pare să nu aibă un răspuns confortabil pentru mii de români: de ce instituțiile financiare nebancare continuă să nu răspundă, în timp ce presiunea asupra bugetelor lor crește de la un semestru la altul.