Publicistul Ion Cristoiu susține că România se află, în prezent, într-o situație de conducere politică informală, în care puterea reală nu este exercitată de președinte, ci de un alt actor politic. Invitat în ediția din 8 ianuarie 2026 a emisiunii Marius Tucă Show, Cristoiu a afirmat că Ilie Bolojan ar fi, în fapt, adevăratul conducător al țării, în timp ce rolul președintelui Nicușor Dan este unul mai degrabă formal și marginal.
Potrivit lui Cristoiu, Nicușor Dan ar fi preocupat de teme secundare, de gestionarea unor „știri false” și de subiecte minore, în timp ce deciziile esențiale și direcția politică ar fi asumate de Bolojan. Publicistul merge până la a spune că președintele îndeplinește doar funcția de „comandant suprem” la nivel simbolic, fără a avea un rol decisiv în marile dosare ale statului.
Paralelă cu perioada Iliescu–Năstase
Pentru a-și susține analiza, Ion Cristoiu face o comparație cu începutul anilor 2000, când România avea, oficial, un președinte puternic, dar conducerea efectivă era exercitată din altă parte. El amintește perioada 2000–2003, când Ion Iliescu ocupa funcția supremă în stat, însă adevărata putere executivă se afla în mâinile premierului Adrian Năstase.
„Deși aveam un președinte numit Ion Iliescu, el practic nu a existat. Șeful României a fost Adrian Năstase. Adevăratul stăpân, cum a zis și Stolojan aseară, este Bolojan”, a declarat Cristoiu, sugerând că actuala arhitectură a puterii ar funcționa după un model similar, cu roluri bine delimitate, dar dezechilibrate.
În același context, jurnalistul a ironizat cheltuielile ridicate ale Administrației Prezidențiale, vorbind despre costurile de la Palatul Cotroceni și sugerând, într-o notă sarcastică, că întreaga administrație ar putea fi mutată „într-o garsonieră”, pentru a reflecta mai fidel rolul real al instituției.
Replica lui Nicușor Dan: „Suspendarea este un subiect total neserios”
De cealaltă parte, președintele Nicușor Dan a respins categoric discuțiile privind o eventuală suspendare din funcție. Aflat la Paris, acesta a catalogat demersurile Opoziției drept „total neserioase” și a subliniat că nu există nicio încălcare a Constituției României în acțiunile sale recente.
„Putem să avem dezbateri pe multe lucruri, dar suspendarea mi se pare total neserioasă”, a declarat șeful statului, referindu-se la inițiativa Opoziției de a strânge semnături pentru declanșarea procedurii.
Președintele a insistat asupra diferenței dintre declarația politică și acțiunea politică propriu-zisă și a afirmat că intenția sa de a consulta magistrații nu contravine prevederilor constituționale. Potrivit acestuia, demersul vine ca răspuns la semnalele primite din interiorul sistemului judiciar.
Referendumul privind justiția și rolul CSM
Nicușor Dan a anunțat că, în luna ianuarie, va avea noi întâlniri cu aproximativ 30 de magistrați care și-au exprimat dorința de a discuta direct cu președintele. Totodată, el a confirmat organizarea unei consultări – denumită informal „referendum” – în rândul corpului magistraților, care va avea o singură întrebare: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup restrâns din interiorul sistemului.
Șeful statului a susținut că sesizările primite indică existența unor practici de tip discreționar, inclusiv în ceea ce privește promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în opinia sa, nu s-ar fi făcut pe criterii de profesionalism, ci de obediență față de un grup influent din sistem.
Reacția Opoziției și impasul politic
Inițiativa președintelui a fost dur criticată de Opoziție, care consideră demersul neconstituțional și a anunțat strângerea de semnături pentru suspendarea acestuia. Cu toate acestea, la finalul lunii decembrie, AUR a admis public că nu dispune, deocamdată, de numărul necesar de semnături pentru declanșarea procedurii. Deputatul Ștefăniță Avrămescu a declarat că pragul de 155 de semnături ar putea fi atins cel mai devreme până în luna februarie, în contextul fragmentării din Parlament și al tensiunilor dintre partidele din opoziție.
În acest climat politic tensionat, declarațiile lui Ion Cristoiu adaugă un nou strat de controversă, alimentând dezbaterea privind cine deține, în mod real, puterea în stat și cât de mare este diferența dintre funcția oficială și influența efectivă.