Temperaturile tot mai ridicate și extinderea activităților umane ar putea schimba semnificativ comportamentul mai multor specii de șerpi veninoși. Un nou studiu coordonat de Organizația Mondială a Sănătății avertizează că aceste reptile ar putea ajunge tot mai aproape de zone dens populate, inclusiv de marile orașe, ceea ce ar putea crește riscul mușcăturilor la nivel global.
Potrivit cercetării, vremea mai caldă ar putea determina șerpii să își modifice habitatele naturale. În încercarea de a se adapta la temperaturile în creștere și la distrugerea mediilor în care trăiesc, unele specii veninoase ar putea migra către regiuni unde prezența lor era până acum rară sau chiar inexistentă.
Studiul, realizat sub coordonarea OMS și publicat în revista PLOS Neglected Tropical Diseases, arată că fenomenul ar putea avea efecte importante asupra sănătății publice. Pe măsură ce șerpii se apropie de zone locuite, riscul întâlnirilor dintre oameni și reptile veninoase ar putea deveni mai mare, mai ales în regiunile vulnerabile, unde accesul la tratament este dificil.
Statisticile privind mușcăturile de șarpe sunt adesea incomplete, iar în multe țări cazurile nu sunt raportate integral. Cu toate acestea, autorii studiului estimează că, la nivel mondial, se înregistrează aproximativ patru milioane de cazuri noi în fiecare an. Cele mai multe apar în zonele tropicale, în special în Asia de Sud, unde șerpii veninoși reprezintă deja o problemă majoră pentru comunități.
Până acum, riscurile erau analizate mai ales la nivel local sau național. Cercetătorii atrag însă atenția că există puține date clare despre felul în care situația s-ar putea schimba în viitor, în contextul creșterii populației, al schimbărilor climatice și al transformării habitatelor naturale.
Pentru a înțelege mai bine unde trăiesc cei mai veninoși șerpi din lume, oamenii de știință au folosit o gamă largă de surse: baze de date publice și private, arhive muzeale, studii științifice și platforme online. Pe baza acestor informații, au încercat să estimeze cum ar putea evolua arealele acestor specii până în anii 2050 și 2090.
Rezultatele indică faptul că mai multe specii ar putea fi nevoite să își caute noi habitate în următoarele decenii. Printre acestea se numără mocasinii de apă, cunoscuți și sub numele de „cottonmouth”, din America de Nord, cobrele scuipătoare africane, viperele din America de Sud și Europa, dar și kraiții din Asia.
Unele dintre aceste specii sunt extrem de periculoase, iar deplasarea lor către zone mai populate ar putea expune un număr foarte mare de oameni unui risc crescut de mușcături. Cercetătorii avertizează că, în anumite scenarii, miliarde de persoane ar putea locui în regiuni unde contactul cu șerpi veninoși devine mai probabil.
Totuși, schimbările climatice nu pun în pericol doar oamenii, ci și șerpii. Multe specii ar putea fi afectate direct de temperaturile ridicate, de dispariția zonelor umede, de transformarea pășunilor și pădurilor în terenuri agricole, ferme sau orașe. În situații extreme, unele specii ar putea ajunge chiar în pragul dispariției.
În zonele dens populate, întâlnirile cu șerpii ar putea deveni mai frecvente în locuri intens circulate, cum ar fi terenurile agricole, sursele de apă, pistele de alergare sau chiar locurile de joacă. Acest lucru ar putea crea probleme serioase pentru autoritățile sanitare, mai ales în regiunile unde sistemele medicale sunt deja fragile.
Un exemplu menționat de cercetători este India, unde unele dintre cele mai periculoase specii, precum cobrele comune și kraiții, ar putea migra din sud către zonele nordice, mult mai dens populate. O situație asemănătoare ar putea apărea și în Asia, unde kraiții s-ar putea deplasa din provincia Yunnan din China și din pădurile Myanmarului către orașe mai aglomerate din nord și centru.
Efectele ar putea fi deosebit de grave în comunitățile rurale sărace. În multe astfel de zone, fermierii lucrează desculți sau cu încălțăminte neadecvată, iar spitalele se află la distanțe mari. În cazul unei mușcături veninoase, timpul de intervenție este esențial, iar lipsa accesului rapid la antivenin poate face diferența dintre viață și moarte.
Autorii studiului spun că aceste date ar putea ajuta autoritățile să se pregătească mai bine. Una dintre priorități ar trebui să fie stabilirea zonelor unde trebuie direcționate resursele medicale, inclusiv stocurile de antivenin, dar și îmbunătățirea accesului la servicii de urgență în comunitățile izolate.
În același timp, cercetătorii subliniază că protejarea șerpilor rămâne importantă, mai ales în cazul speciilor vulnerabile. Deși pot reprezenta un pericol pentru oameni, aceste reptile au un rol esențial în ecosisteme, contribuind la menținerea echilibrului natural.
David Williams, unul dintre autorii studiului, a atras atenția că oamenii trebuie să fie mai atenți la mediul înconjurător și la schimbările care apar în zonele în care trăiesc. În cazul animalelor veninoase, prevenția rămâne esențială.
Printre măsurile recomandate se numără purtarea încălțămintei care acoperă bine piciorul, atenția la locul unde pășim, folosirea unei surse de lumină pe timp de noapte și evitarea oricărei interacțiuni cu șerpii întâlniți. Specialiștii recomandă ca reptilele să fie lăsate să se îndepărteze singure și ca oamenii să cunoască din timp pașii corecți care trebuie urmați în cazul unei mușcături.
Avertismentul OMS arată că schimbările climatice nu afectează doar vremea sau agricultura, ci pot modifica inclusiv distribuția unor animale periculoase. Iar în anii următori, apropierea șerpilor veninoși de zonele locuite ar putea deveni o problemă tot mai importantă pentru sănătatea publică.