Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat vineri, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Suceava, cine a decis ca aproximativ cinci miliarde de euro din proiectele incluse în programul SAFE să fie direcționate către o companie din Germania, în timp ce o firmă din România ar urma să primească doar 800 de milioane de euro.
Întrebarea a venit în contextul în care au apărut controverse privind modul în care vor fi împărțiți banii din programul SAFE, mai ales în condițiile în care Germania nu participă direct la acest program militar. Situația a ridicat semne de întrebare legate de destinația fondurilor, de beneficiarii reali ai contractelor și de interesele care ar putea exista în spatele acestor alocări.
Bolojan: „Întrebarea este tendențioasă și eronată”
Ilie Bolojan a respins formularea întrebării și a susținut că schema de gestionare a programului SAFE nu a fost stabilită în mandatul său, ci în perioada în care premier era Marcel Ciolacu.
„Întrebarea este tendențioasă și eronată. Și voi face precizările de rigoare. În mandatul premierului Marcel Ciolacu s-a stabilit și s-a votat schema de gestionare a programului SAFE. Și la data respectivă, la propunerea premierului, Cancelaria prim-ministrului a fost desemnată ca integrator al gestionării SAFE”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit News.ro.
Premierul a explicat că decizia privind structura de administrare a programului a fost luată anterior și că actualul Guvern a continuat procedurile deja stabilite.
„În primul rând, este o decizie luată în mandatul premierului Ciolacu, care a trebuit respectată, pentru că anumite lucruri se continuă. Asta ca să clarificăm lucrurile. Pentru că nimeni nu știa la data respectivă cine vine premier, cine va fi cancelar. Verificați cine era premier, cine era cancelar, ca să îi întrebați de ce au propus asta”, a mai spus Bolojan.
Achizițiile, stabilite pe baza planurilor Armatei Române
Șeful Guvernului a mai precizat că achizițiile făcute prin programul SAFE nu sunt decise de o singură persoană, ci au la bază planurile de înzestrare ale Armatei Române, aprobate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Potrivit premierului, aceste planuri sunt realizate pe termen mediu și lung, unele având orizonturi de cinci sau zece ani, iar ministerele implicate au venit cu propriile propuneri de achiziții.
„Ceea ce se achiziționează din SAFE nu este decis de către o persoană sau alta. Armata Română are niște planuri de înzestrare care au fost aprobate în urmă cu doi ani, cu trei ani, cu patru ani, cu cinci ani, care sunt trecute prin CSAT. Deci sunt niște planuri de achiziție care au un orizont de cinci ani, de zece ani și așa mai departe”, a transmis Ilie Bolojan.
Premierul a adăugat că Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au transmis propunerile de achiziții, acestea fiind apoi depuse la Comisia Europeană. Ulterior, propunerile României și sumele aferente au fost acceptate.
De ce ajung miliarde la companii din afara României
Una dintre marile nemulțumiri este că sume importante din programul SAFE ar urma să ajungă la companii străine, inclusiv din Germania, în timp ce România rămâne cu o parte mai redusă din contracte. Bolojan a explicat însă că, în cadrul negocierilor, una dintre condițiile importante a fost ca cel puțin jumătate din ceea ce va cumpăra România să fie produs pe teritoriul țării.
„Una din bazele negocierii a fost ca cel puțin jumătate din ceea ce va achiziționa România să fie produs în România. Subliniez, cel puțin 50% să fie produs în România”, a declarat premierul.
El a precizat că unele companii internaționale sunt producători unici pentru anumite tehnologii militare, motiv pentru care România nu poate evita complet colaborarea cu firme străine. Totuși, aceste companii ar urma să localizeze o parte din producție în România, fie prin companii de stat, fie prin firme private.
„Companiile internaționale, dintre care unele sunt producători unici ai unor tehnologii, vor localiza în România, prin compania de stat, unde există capacitate, prin companii private care sunt în piață, zone de producție”, a mai spus Bolojan.
Premierul susține că obiectivul este ca, până în 2030, cel puțin 50% din bunurile achiziționate prin acest program să fie produse în România. Potrivit acestuia, măsura ar trebui să asigure transfer de tehnologie, dezvoltarea industriei locale și consolidarea capacităților de producție ale companiilor românești.
Bolojan a menționat inclusiv posibilitatea ca firme din industria auto să își adapteze activitatea și să înceapă producția în domeniul militar. De asemenea, premierul a vorbit despre nevoia de relansare a companiei de stat Romarm, acolo unde există spații și capacități ce pot fi folosite pentru producția de armament.
Controversa rămâne însă una sensibilă, în condițiile în care o parte din opinia publică se întreabă de ce banii importanți nu rămân integral în România și de ce contractele majore ajung la firme din alte state. Bolojan susține că deciziile au la bază planurile de înzestrare ale armatei și negocierile cu partenerii europeni, nu o alegere personală făcută de actualul premier.