Guvernul analizează în prezent varianta adoptării unei ordonanțe de urgență prin care salariul minim garantat în plată să rămână neschimbat și în anul 2026, în ciuda presiunilor constante venite din partea sindicatelor. Decizia ar reprezenta o înghețare oficială a nivelului actual al salariului minim, într-un context economic marcat de inflație, costuri tot mai mari și o piață a muncii în continuă tensiune.
Potrivit unor surse guvernamentale, măsura se află deja pe agenda Executivului, iar sindicatele au confirmat că au fost convocate la o ședință a Consiliului Național Tripartit pentru a discuta exclusiv despre acest subiect. Tensiunile dintre patronate, sindicate și Guvern sunt evidente, iar decizia finală riscă să afecteze milioane de români.
Salariul minim de la 1 ianuarie 2026 riscă să fie înghețat
În paralel cu intențiile Guvernului, Fundația Friedrich Ebert România (FES) și Syndex au actualizat valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent în 2025. Datele sunt alarmante: în septembrie 2025, o familie formată din doi adulți și doi copii avea nevoie de 11.370 lei pe lună pentru un nivel minim de trai, în creștere cu 8,8% față de anul anterior.
Pentru o persoană singură, coșul minim a fost calculat la 4.322 lei – în timp ce salariul minim net actual este de numai 2.575 lei. Diferența uriașă arată clar că venitul minim este insuficient pentru acoperirea nevoilor de bază.
Patronatele, pe de altă parte, susțin ferm că nu pot suporta noi majorări ale salariului minim. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că o creștere suplimentară ar duce la falimentul multor firme mici și mijlocii. Sindicatele, în schimb, resping categoric ideea înghețării salariului minim și amenință cu sesizarea Comisiei Europene dacă Guvernul va adopta această măsură.
Blocul Național Sindical: peste 2,25 milioane de angajați trăiesc cu salarii extrem de mici
BNS susține un proiect legislativ amplu ce vizează introducerea a cinci gradații de vechime și 11 coeficienți de salarizare, pentru o distribuție mai echitabilă a veniturilor. Reprezentanții sindicatului atrag atenția că mai bine de 2,25 milioane de angajați cu normă întreagă câștigă sub 4.582 lei brut, adică sub 2.739 lei net – echivalentul a doar 538 euro pe lună.
Această realitate, afirmă BNS, a transformat România într-o piață a muncii ieftine, determinând un exod masiv al lucrătorilor către statele vest-europene. În același timp, România a ajuns să importe forță de muncă în ritm accelerat, în lipsa unei strategii pentru a crește atractivitatea pieței interne.
Proiectul pentru o salarizare mai echitabilă în România
Inițiativa BNS prevede un sistem complex de gradații și coeficienți, care ar ajusta salariile în funcție de vechime și nivelul studiilor. Gradațiile ar aduce majorări între 2,5% și 10%, în funcție de ani lucrați, iar coeficienții ar stabili diferențierea clară între muncitorii necalificați, cei calificați și absolvenții diferitelor niveluri de învățământ, până la doctorat.
Proiectul, depus la Senat, ar sancționa cu amenzi între 5.000 și 10.000 lei angajatorii care nu aplică majorările prevăzute de lege.
Sindicatele consideră că măsura ar reduce riscul de „sărăcie în muncă”, un fenomen persistent în România, și ar aduce mai multă stabilitate pe piața muncii, crescând motivația angajaților și reducând dependența de forța de muncă importată.
Deocamdată, însă, toate privirile sunt îndreptate către Guvern, care trebuie să decidă dacă menține salariul minim la nivelul actual sau acceptă solicitările sindicatelor pentru o majorare. Decizia se anunță una cu ecou puternic pentru întregul mediu economic și pentru milioane de angajați români.