Într-un context economic tensionat și marcat de instabilitate, România se află printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică din lume, potrivit unei analize detaliate realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Studiul, care a comparat tarifele din 144 de state, plasează România pe locul 21 la nivel global, ceea ce înseamnă că românii plătesc unele dintre cele mai mari facturi la curent din lume.
Această realitate reflectă o combinație complexă de factori economici, politici și tehnologici — de la deficitul de producție internă și pierderile mari din rețea, până la scumpirea gazelor naturale, taxele pe emisii de carbon și efectele directe ale războiului din Ucraina asupra pieței regionale de energie.
România, printre statele cu cea mai scumpă energie electrică
Conform datelor publicate de AEI, prețul energiei plătite de români este de 70 de ori mai mare decât cel mai mic preț din lume, înregistrat în Iran, și de 58 de ori mai mic decât cel mai mare, observat în Insulele Bermude.
Această poziționare plasează România în rândul statelor cu o presiune uriașă asupra consumatorilor — atât casnici, cât și industriali.
Pe plan intern, problemele sunt multiple:
- Capacități insuficiente de producție, în special în zonele care depind de hidrocentrale sau centrale pe cărbune;
- Pierderi în rețelele de transport și distribuție care ajung, în unele regiuni, până la 20% din energia livrată;
- Costuri administrative și reglementări care majorează artificial prețul final plătit de consumator;
- Creșterea costurilor certificatelor de emisii de CO₂ impuse de sistemul european ETS, ceea ce face ca energia produsă din surse fosile să fie tot mai scumpă;
- Investițiile masive necesare pentru tranziția la energie verde, care, deși sunt benefice pe termen lung, au crescut costurile pe termen scurt.
Pe lângă acestea, dependența tot mai mare de sursele regenerabile aduce și un dezavantaj: variațiile meteorologice afectează producția, generând dezechilibre și determinând nevoia de energie de rezervă din surse mai scumpe, precum gazul natural.
Dezechilibre majore între exporturi și importuri
România se confruntă cu o situație paradoxală: exportă energie atunci când prețurile sunt mici, în perioade de consum redus, dar este nevoită să importe la prețuri mari în momentele de vârf ale cererii, mai ales în sezonul rece.
Această dependență de importuri scumpe contribuie semnificativ la menținerea prețurilor ridicate pentru consumatori.
În plus, producția de energie regenerabilă este instabilă — perioadele de secetă afectează hidrocentralele, iar lipsa vântului reduce producția eoliană. În astfel de situații, România trebuie să apeleze la surse convenționale mai costisitoare.
De asemenea, taxele și accizele aplicate în ultimii ani au crescut constant, amplificând presiunea asupra gospodăriilor și companiilor.
Contextul regional și global accentuează criza
Criza energetică din Europa de Est este direct influențată de războiul din Ucraina, care a afectat infrastructura energetică a regiunii și a întrerupt lanțurile de aprovizionare. În același timp, Republica Moldova și alte state vecine s-au confruntat cu lipsa resurselor energetice, crescând presiunea asupra pieței românești.
România dispune de capacități reduse de interconectare cu piețele vest-europene, unde energia este adesea mai stabilă și mai ieftină. Astfel, cererea regională mare, combinată cu oferta limitată, duce la prețuri interne ridicate și instabile.
Totodată, scumpirea gazelor naturale la nivel european, cauzată de restricțiile de aprovizionare și de creșterea cererii globale, a majorat costurile de producție ale energiei electrice.
Sărăcia energetică – o realitate dureroasă pentru milioane de români
Pentru mulți cetățeni, prețurile mari la energie s-au transformat într-o criză de supraviețuire. Potrivit estimărilor, între 32% și 45% dintre români se confruntă cu sărăcie energetică, adică nu își pot permite să își acopere nevoile minime de consum.
Aproximativ 20% dintre gospodării folosesc mai puțin de jumătate din media națională de energie, ceea ce indică o sărăcie energetică extremă.
Situația este și mai gravă în regiunile defavorizate, precum Nord-Estul țării, unde aproape o treime dintre gospodării nu își permit să plătească facturile. Acest fenomen are consecințe directe asupra economiei — familiile alocă o parte tot mai mare din venituri pentru energie, reducând consumul pentru alte bunuri, ceea ce duce la încetinirea creșterii economice interne.
Firmele românești, afectate de costurile tot mai mari
Nici mediul de afaceri nu scapă de efectele prețurilor ridicate la energie. Conform declarațiilor președintelui AEI, Dumitru Chiseliță, „întreprinderile și industria din țările cu costuri energetice mari, cum este România, devin mai puțin competitive. Costul ridicat al energiei reduce investițiile, profitabilitatea și dezvoltarea, ducând uneori chiar la închidere.”
Datele EIB Investment Survey 2024 – România confirmă această tendință:
- 81% dintre firme consideră costurile la energie un obstacol major în calea investițiilor;
- În industrie, procentul urcă la 89%,
- În construcții – 86%,
- În infrastructură – 82%,
- Iar în servicii – 71%.
Atât IMM-urile, cât și companiile mari resimt presiunea acestor costuri, fiind forțate să își ajusteze planurile de dezvoltare sau chiar să reducă activitatea.
România, între tranziție și vulnerabilitate
Deși România dispune de resurse naturale importante și de potențial semnificativ în domeniul energiei regenerabile, deficiențele sistemice, politicile incoerente și lipsa investițiilor strategice o mențin printre țările cu cele mai mari prețuri la energie.
Anul 2025 și anii următori vor fi decisivi pentru viitorul energetic al țării: investițiile în modernizarea infrastructurii, diversificarea surselor și sprijinirea populației vulnerabile vor determina dacă România reușește să își recâștige echilibrul sau va rămâne blocată între tranziția verde și criza accesibilității energetice.