Reformă de amploare în sistemul pensiilor speciale: vârsta de pensionare crește la 65 de ani pentru magistrați și alți beneficiari
Noua administrație guvernamentală condusă de Ilie Bolojan a anunțat un pachet complex de măsuri ce vizează reforma pensiilor speciale, în încercarea de a aduce mai multă echitate și sustenabilitate sistemului public. Una dintre cele mai importante modificări o reprezintă majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru beneficiarii de pensii speciale, în special magistrații, o aliniere la standardele generale aplicabile celorlalți cetățeni din sistemul public.
Magistrații nu se vor mai putea pensiona anticipat
O altă schimbare majoră este eliminarea posibilității de pensionare anticipată pentru persoanele care beneficiau de tratament preferențial. Astfel, toți angajații din sistemele speciale vor putea ieși la pensie doar după atingerea vârstei standard de 65 de ani, în concordanță cu normele generale.
Reforma vizează și plafonarea pensiilor necontributive, pentru a preveni acumularea unor venituri exagerate care nu reflectă contribuțiile reale la sistemul public de pensii. Această măsură are ca obiectiv corectarea inechităților din sistem și protejarea echilibrului bugetar.
Contribuția la sănătate pentru pensiile mai mari de 4.000 lei
Pe lângă modificările privind vârsta de pensionare, guvernul a decis ca pensiile care depășesc 4.000 de lei să fie supuse contribuției la asigurările de sănătate (CASS). Acest impozit se va aplica doar sumei care depășește pragul de 4.000 de lei, o măsură considerată echitabilă și necesară pentru susținerea sistemului sanitar și pentru asigurarea unei contribuții proporționale din partea celor cu venituri mai mari.
Reorganizarea instituțională și criterii de performanță
Pentru a susține aceste schimbări, autoritățile vor reclasifica personalul din instituțiile publice, astfel încât vârsta de pensionare și nivelul pensiilor să fie stabilite în funcție de noile criterii. Reforma include și introducerea unor legi noi de salarizare, menite să evite erorile de calcul și procesele în instanță, dar și stabilirea unor criterii clare de performanță în justiție.
Se are în vedere, de asemenea, unificarea jurisprudenței și garantarea sentințelor unitare, ceea ce va contribui la întărirea încrederii în sistemul judiciar.
Puncte-cheie ale reformei pensiilor speciale:
- Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați și alte categorii cu pensii speciale
- Eliminarea pensiei speciale înainte de vârsta standard de pensionare (intră în vigoare din decembrie 2025)
- Plafonarea câștigurilor din pensii necontributive pentru a preveni excesele
- Impozitarea pensiilor peste 4.000 lei prin CASS, doar pe suma care depășește acest prag
- Reclasificarea funcțiilor din sistemul public pentru a aplica noile reguli de pensionare
- Implementarea unor legi de salarizare noi și criterii de performanță clare în justiție
Noua structură a Guvernului condus de Ilie Bolojan
Toate partidele din coaliția de guvernare și-au desemnat miniștrii pentru noul Executiv. În fruntea guvernului se află Ilie Bolojan, susținut de o echipă formată din cinci vicepremieri și miniștri repartizați pe portofolii cheie.
Vicepremieri:
- Marian Neacșu (PSD)
- Cătălin Predoiu (PNL)
- Ionuț Moșteanu (USR)
- Tánczos Barna (UDMR)
- Dragoș Anastasiu (consilier prezidențial)
Miniștrii PSD:
- Sănătate – Alexandru Rogobete
- Justiție – Radu Marinescu
- Energie – Bogdan Ivan
- Agricultură – Florin Barbu
- Muncă – Florin Petre Manole
- Transporturi – Ciprian Șerban
Miniștrii PNL:
- Interne – Cătălin Predoiu
- Finanțe – Alexandru Nazare
- Fonduri Europene – Dragoș Pîslaru
- Educație – Daniel David
Miniștrii USR:
- Mediu – Diana Buzoianu
- Externe – Oana Țoiu
- Apărare – Ionuț Moșteanu
- Economie – Radu Miruță
Miniștrii UDMR:
- Cultură – Demeter Andras Istvan
- Dezvoltare – Cseke Attila
Această reformă a pensiilor speciale, anunțată ca prioritate în noul program de guvernare, marchează un moment important în procesul de echilibrare a sistemului public, cu accent pe responsabilitate fiscală și justiție socială.
