O poză cu doi copii înfășați în pături identice, într-o maternitate liniștită din Dakota de Nord. Nimic ieșit din comun. Doi băieți, aceeași zi, același spital. Părinții au plecat acasă fericiți, fără nicio urmă de îndoială.
Treizeci și șase de ani mai târziu, unul dintre ei a făcut un test ADN din pură curiozitate. Voia doar să afle mai multe despre rădăcinile lui germane.
Rezultatul i-a schimbat viața.
Kyle Bylin și Jeremy Morrison nu se cunoșteau. Locuiau în state diferite, aveau vieți separate, familii separate. Dar testul ADN a arătat ceva ce niciunul nu se aștepta: printre rezultate a apărut mătușa lui Jeremy, iar procentul de material genetic împărtășit cu Kyle era mult prea mare pentru o simplă coincidență.
Un mesaj scurt trimis pe internet a fost tot ce a mai fost nevoie. În câteva minute, cei doi bărbați au înțeles ce se întâmplase de fapt în ziua în care s-au născut.
“Nu aveam pe nimeni în familie care să semene cu mine”, a povestit Jeremy, care locuiește acum în Colorado.
Fraza asta i-a bântuit toată copilăria. Doar că nimeni nu s-a gândit vreodată la explicația reală.
Cei doi s-au născut pe 26 ianuarie 1988 la Unity Medical Center, un spital mic din orașul Grafton, Dakota de Nord. Au fost singurii doi bebeluși veniți pe lume acolo în acea zi, la doar câteva ore distanță unul de celălalt.
Potrivit plângerii depuse pe 7 iulie la Tribunalul Districtual din comitatul Walsh, angajații spitalului i-au încurcat pe cei doi nou-născuți și i-au trimis acasă cu părinții biologici ai celuilalt copil.
Kyle a crescut alături de Elizabeth O’Toole și Terry Morrison. Jeremy a fost crescut de Evelyn Newton și Keith Bylin. Niciunul dintre părinți nu a suspectat vreodată eroarea.
Trei decenii și jumătate de zile obișnuite, de sărbători în familie, de amintiri construite pe o bază care nu era cea reală.
Documentele depuse în instanță arată clar cine sunt reclamanții: cei doi bărbați, alături de părinții care i-au crescut. Împreună, aceștia formulează cinci capete de acuzare împotriva spitalului american.
Neglijență. Provocarea intenționată a suferinței emoționale. Provocarea din neglijență a suferinței emoționale. Înșelăciune. Malpraxis medical.
Familiile cer despăgubiri de peste 50.000 de dolari și au solicitat ca procesul să fie judecat de un juriu.
Plângerea susține că cei “angajați și/sau reprezentanții Unity Medical Center care au schimbat nou-născuții și apoi nu au observat sau nu au corectat eroarea acționau în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu”. Cei 36 de ani de separare de părinții biologici au provocat, potrivit documentelor depuse, “prejudicii permanente și ireparabile” relațiilor dintre părinți și copii.
Reacția spitalului nu a întârziat.
Reprezentanții Unity Medical Center au confirmat că cei doi bărbați “s-au născut în spitalul nostru în aceeași zi, în 1988” și că “se pare că au fost separați de părinții lor biologici”. Instituția a negat însă că spitalul sau angajații săi ar fi fost responsabili pentru ce s-a întâmplat.
“Din păcate, având în vedere că au trecut aproape patru decenii, documentele medicale și cele privind personalul, care ar fi putut oferi mai multe informații, nu mai există, iar niciun membru al echipei care a asistat nașterile la acea vreme nu mai este angajat al spitalului”, se arată în declarația transmisă de instituție.
Avocații spitalului susțin, în răspunsul depus la dosar, că personalul medical “a deținut și a aplicat nivelul corespunzător de competență și pregătire” și că “a acționat în permanență cu grijă, discernământ și diligență rezonabile”. Instituția a cerut respingerea definitivă a procesului.
Un argument central al apărării ține de trecerea timpului. Unity Medical Center invocă termenul legal de prescripție, susținând că acțiunea ar putea fi respinsă din cauza “perioadei foarte lungi de timp scursă între presupusul incident și introducerea acestei acțiuni”. Spitalul a ridicat și posibilitatea unei răspunderi comparative, sugerând că eventualele prejudicii ar putea fi atribuite și altor părți, nu exclusiv instituției medicale.
Cei doi bărbați sunt convinși că spitalul din Grafton este singurul loc unde s-ar fi putut produce schimbul.
“Eu și Kyle nu am crescut în aceeași zonă, așa că nu aveam cum să fim schimbați la creșă sau în altă parte”, a explicat Jeremy.
Kyle a povestit că a aflat adevărul abia după ce a comparat rezultatele testului ADN și a purtat o discuție directă cu mătușa biologică a lui Jeremy. Procentul de material genetic împărtășit nu lăsa loc de îndoială.
Jeremy speră ca povestea lor să ajute și alte familii aflate în situații similare să găsească răspunsuri.
“Mă tem că, dacă ni s-a întâmplat nouă, s-a întâmplat de mult mai multe ori”, a scris el într-un mesaj citat de presa americană. “Mă bucur că spitalul nu a ales să încheie o înțelegere amiabilă, pentru că astfel pot face cunoscută această poveste și pot crește gradul de conștientizare asupra unei astfel de situații.”
Cazul rămâne deschis. Ambele părți au cerut ca procesul să fie judecat de un juriu, iar spitalul continuă să nege orice responsabilitate.
Rămâne de văzut dacă un juriu va găsi, după 36 de ani, suficiente dovezi pentru a stabili ce s-a întâmplat cu adevărat într-o singură zi de ianuarie, într-o maternitate din Dakota de Nord.