Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului este un moment de hotar în tradiția românească, o trecere delicată între bogăția toamnei și liniștea cumpătată a iernii. În 2025, Lăsata Secului are loc pe 13 noiembrie, cu o zi înainte de începerea Postului Nașterii Domnului, care se întinde până în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Această zi este încărcată de simboluri, superstiții și ritualuri străvechi, păstrate din generație în generație, toate având același scop: atragerea norocului, a sănătății și a belșugului pentru anul ce vine.
O zi de hotar: între bucurie și cumpătare
Lăsata Secului reprezintă ultima zi în care se mai consumă mâncăruri „de dulce”. Pentru mulți, este momentul unei mese bogate la care se adună întreaga familie. Tradiția spune că așa cum petreci această zi, așa îți va fi tot postul — de aceea, oamenii evită supărările, discuțiile aprinse sau tensiunile. Domnesc pacea, împăcarea și buna înțelegere.
În multe gospodării, masa ritualică include sarmale, friptură, plăcinte, vin roșu și cozonac. La finalul cinei, gospodinele „leagă lingurile” într-o pânză curată, simbol al închiderii gurii pentru perioada postului. Este un gest ritualic menit să marcheze începutul cumpătării.
Obiceiuri și superstiții pentru spor, sănătate și belșug
De-a lungul timpului, ziua de Lăsata Secului s-a împletit cu numeroase superstiții care promiteau protecție și noroc:
– Nu se spală și nu se face curățenie, pentru a nu „spăla norocul” sau „mătura binele” din casă.
– Se aprinde o lumânare pentru cei adormiți, iar credincioșii rostesc rugăciuni pentru sufletele lor. Se crede că lumina lumânării îi ocrotește pe cei vii pe tot parcursul postului.
– Pe masă se pune un colac mare sau o pâine rotundă, simbol al soarelui și al belșugului. După cină, colacul se rupe și se împarte vecinilor sau copiilor din sat — un gest de generozitate care aduce binele înapoi înzecit.
– Nu este bine să pleci departe de casă în această seară, pentru a nu-ți pierde norocul și liniștea sufletească.
Pentru tineri, seara Lăsatei Secului este un prilej de veselie. Se adună în casele din sat, cântă, dansează și petrec până la miezul nopții, la „botezul postului”. Odată trecută ora 12, începe perioada de cumpătare și rugăciune.
Tradiții diferite în funcție de regiune
Fiecare zonă a țării păstrează propriile obiceiuri:
În Ardeal, gospodinele afumă casa și animalele cu tămâie pentru a alunga răul și boala.
În Moldova, se aprinde „focul de Lăsata Secului” — o grămadă mare de vreascuri care simbolizează arderea păcatelor și purificarea gospodăriei.
În Muntenia, accentul cade pe curățenia sufletească: oamenii merg la biserică pentru spovedanie, cu dorința de a intra în post împăcați cu ei înșiși și cu cei din jur.
Semnificația profundă a Lăsatei Secului
Dincolo de tradiții și superstiții, Lăsata Secului rămâne o zi dedicată armoniei, pacificării sufletului și pregătirii pentru drumul spiritual către Crăciun. Este o sărbătoare care împletește tradiția populară cu rânduiala bisericească, oferind un echilibru între bucuria mesei bogate și începutul unei perioade de post, lumină și înnoire interioară.